Castelul Bran este situat în Bran, județul Brașov, la intrarea pe culoarul Rucăr-Bran, fiind unul dintre cele mai populare castele din România.

Amplasat la 30 km de Brașov, Castelul Bran este cunoscut drept “Castelul lui Dracula”, ca urmare a personajului romanului cu același nume scris de Bram Stoker.

Castelul Bran a fost construit între anii 1377 și 1388 și este format din patru etaje și 57 de camere. Acesta a funcționat inițial ca unitate militară de apărare dar și în scop economic, funcționând ca post vamal între Transilvania și Țara Românească, unde bunurile erau taxate cu 3% din valoarea acestora. Ulterior a fost transformat în cetate.

Castelul Bran este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România, primind peste 1 milion de vizitatori anual. Dacă în anul 2017, castelul era vizitat de 560,000 de vizitatori, în 2019 acesta a depășit numărul de un milion de turiști care i-au călcat pragul.

Așadar, pe bună dreptate, este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din România.

Dacă nu ți-ai planificat încă sejurul, iată câteva opțiuni faine de cazare în Bran.

De ce se numește Castelul lui Dracula?

Te întrebi de ce Castelul Bran se mai numește și Castelul lui Dracula? În romanul “Castelul lui Dracula” scris spre sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul irlandez Bram Stoker vorbește despre un conte transilvan, stăpân al unui castel cocoțat pe o stâncă. De aici, acesta pare că veghea valea care șerpuiește prin Principatul Transilvaniei. Deoarece castelul Bran este singurul castel transilvănean care se potrivește descrierii, acesta a primit numele de Castelul lui Dracula.

Castelul Bran: scurt istoric

Castelul Bran a fost construit în secolul al XIV-lea, între 1377 și 1388, la ordinul regelui maghiar Ludovic cel Mare.

Regele Ludovic I al Ungariei a acordat sașilor din Kronstadt (Brașovul de astăzi) privilegiul de a construi castelul de piatră pe cheltuiala lor și cu forța de muncă. Astfel, în 1377, cancelaria regelui maghiar a emis un act prin care îndeamnă sașii să participe la construirea acestuia. Numele inițial a castelului Bran a fost Dietrichstein în germană, Torcsvár în maghiară, respectiv Turciu în română.

Castelul Bran a fost finalizat în anul 1388, fiind ridicat pe stânca abruptă situată între Dealul Cetății și Măgura, priveliștea acestuia fiind strategică spre valea Moeciu și Țara Bârsei. 

Inițial, Castelul Bran a fost construit din motive strategice și economice. Acesta a funcționat ca post vamal pe pasul de munte care leagă Transilvania de Țara Românească, reținând 3% din valoarea mărfii care intra și ieșea din Transilvania. De asemenea, castelul avea și rol de a opri extinderea Imperiului Otoman.

Ca atare, în acest an castelul are atât rolul de vamă câ

În 1395, regele Ungariei și împăratul german Sigismund de Luxemburg a folosit castelul Bran drept bază strategică pentru vizita sa în Țara Românească. În urma acestei vizite, regele Ungariei l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul – rivalul lui Mircea cel Bătrân.

În 1407, Sigismund îi acorda lui Mircea cel Bătrân privilegiul de stăpânire a castelului Bran, acesta fiind până în anul 1419 sub autoritatea Țării Românești.

În 1427, castelul a trecut în stăpânirea Coroanei Ungariei (din proprietatea scaunului Brașovului). La scurt timp, Coroana Ungariei a început lucrările de fortificare și extindere a cetății.

Începând din anul 1459, Vlad Țepeș a fost însărcinat de către principii Transilvaniei pentru a ține piept otomanilor la graniță, fiind un aliat al Branului și Brașovului în timpul primei domnii, și chiar până și-a început-o pe a doua.

În ciuda acestora, la începutul anului 1459 (în cea de-a doua domnie a acestuia), Vlad Țepeș trece cu armata sa prin Bran, atacând Brașovul. Scopul acestui atac era de a rezolva un conflict dintre sași și domnitorul Țării Românești. Cei dintâi cereau taxe male mai mari, susținându-l pe oponentul său la tron. În acest atac, Vlad Țepeș a ars suburbiile orașului omorând sute de sași.

Comunitatea săsească l-a caracterizat ulterior în cronici drept un tiran sângeros.

În anul 1498, cetatea Branului a fost închiriată sașilor din Scaunului Brașovului pentru 1000 de florini. Acesta a fost închiriat de la Vladislav al II-lea Jagello – regele Ungariei – pentru o perioadă de 10 ani. Această închiriere a fost realizată întrucât regele Ungariei avea visteria golită de răboaie. Odată cu acest târg, brașovenii au preluat și postul vamal al castelului.

În 1651, după câteva prelungiri succesive ale dreptului de folosință a castelului, brașovenii reșusesc să încheie actul de vânzare-cumpărare al castelului, cu Gheorghe Rackoczi al II-lea.

Începând din 1687, Transilvania devine parte a imperiului Habsburgic, iar în 1691 Diploma Leopoldină reconfirmă privilegiile oferite de către principii Transilvaniei. Printre acestea se număra și vânzarea castelului din 1651.

În 1723 se încheie renovarea turnului nordic al castelului, renovare necesară în urma deteriorărilor provacate de asedii.

În 1836, Castelul Braș își pierde rolul de punct vamal odată cu mutarea graniței dintre Transilvania și Valahia la Pajura, în munți. Așadar, acesta este anul în care castelul Bran a încetat să mai fie punct vamal al Austro-Ungariei. Rolul acestuia a fost limitat doar la funcția administrativă.

În 1886, la insistențele brașovenilor, autoritățile imperiale acceptă efectuarea unor reparații de restaurare a castelului pentru pagubele provacate pe durata revoluției din 1848 și a răboiului ruso-turc din 1877.

În prima zi din decembrie a anului 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat acest castel Reginei Maria a României, la inițiativa primarului Karl Ernst Schnell. Această donație a venit ca urmare a contribuției sale la înfăptuirea Marii Unirii.

După moarte reginei din anul 1938, castelul a fost lăsat moștenire fiicei sale preferate, principesa Ileana. Aceasta era căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale din Habsburg – arhiducele Anton.

În 1940, ulterior Dictatului de la Viena, inima Reginei Maria este adusă în cripta unei capele săpate în stâncă, dincolo de valea castelului.

În 1944 – perioada celui de-al Doilea Răboi Mondial – principesa Ileana s-a întors în țară alături de familie, mutându-se la Bran. Tot aici a înființat și un spital pentru a ajuta victimele războiului, acesta fiind intitulat “Inima Reginei”.

În anul 1948, Castelul Bran a fost naționalizat, intrând în proprietatea statului român, silind-o pe Principesa Ileana să părăsească țara. Aceasta, alături de soț și cei șase copii, a trecut prin Elveția, și Argentina, ulterior mutându-se în Statele Unite în 1950. Printre copii acestora se numără Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Începând din 1956, castelul a fost deschis vizitelor sub forma unui muzeu de istorie și artă feudală.

În 1987, Castelul Bran a intrat în lucrări de restaurare, acestea finalizându-se șase ani mai târziu, în 1993. Începând din acel an, castelul și-a redeschis porțile ca muzeu, intrând în circuitul turistic.

În 2009, castelul Bran intră în posesia moștenitorilor legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Legenda Castelului Bran – Castelul lui Dracula

Te întrebi de ce Castelul Bran se mai numește și Castelul lui Dracula? În romanul “Castelul lui Dracula” publicat în 1897 în Anglia, scriitorul irlandez Bram Stoker vorbește despre un conte transilvăn, stăpân al unui castel cocoțat pe o stâncă. De aici, acesta pare că veghea valea care șerpuiește prin Principatul Transilvaniei. Deoarece castelul Bran este singurul castel transilvănean care se potrivește descrierii, acesta a primit numele de Castelul lui Dracula.

Astfel, acest personaj fictiv a stat la baza apariției legendei lui Dracula. În ciuda acesei descrieri, personajul este adesea confundat cu Vlad Țepeș, prințul valah și domn al castelului din Principatul Valahia.

Contele Dracula este un personaj fictiv, iar numele acestuia este derivat din porecla lui Vlad Țepeș. Acesta a fost descris drept un despot însetat de sânge din cauza cruzimii cu care ucidea. Dacă nu știai încă, Vlad Țepeș a fost domnitorul Țării Românești între 1456 și 1462.

Personajul fictiv din romanul lui Stoker – Contele Dracula – își derivă numele din Ordinul Dragonului, o denumite dată unui ordin al cruciaților.

Astfel, atât Vlad Țepeș cât și tatăl acestuia – Vlad Dracul, au fost asociați cu acest ordin.

Mitul Dracula a luat amploare ulterior îndeosebi influenței credintelor populare transilvane și a legendelor românești despre vampiri și stafii.

Cum ajungi la Castelul Bran?

Castelul Bran este situat la intrarea în pasajul Rucăr-Bran, pe drumul care leagă Brașovul de Câmpulung. Culoarul pe care este amplasat castelul desparte Munții Bucegi de Masivul Piatra Craiului.

Distanța între Brașov și Castelul Bran este de 30 km, traseul șerpuind drumul național DN73.

Distanța între București și Castelul Bran este de 186 km și poate fi parcursă în aproximativ 2 ore și 40 de minute. Din București vei intra pe autostrada A3 București – Ploiești, ulterior, în apropiere de Ploiești, urmând să intri pe drumul național DN1 care străbate Valea Prahovei.

După ce treci de Azuga, vei vedea un OMV chiar înainte de intrarea în Predeal. Vei face stânga pe DN73A pe drumul care merge spre Râșnov. De la marginea Râșnovului, vei intra pe drumul național DN73 care duce spre Bran – Moieciu de Jos.

Din acest motiv, zona este cunoscută și ca Bran-Moieciu.

Peisajul de aici îți taie răsuflarea, fiind unul dintre cele mai frumoase culoare montane din țară.

Dacă vrei să ajungi la castelul Bran cu trenul, CFR operează trenuri cu plecare din București Nord către Brașov, iar durata călătoriei este de aproximativ 3 ore și 25 de minute.

Frecvența trenurilor este din oră în oră. Prețul unui bilet este de aproximativ 40 lei/sens. Din Brașov poți lua un autobuz din autogara nr. 2 Brașov. Acestea pleacă din 30 în 30 de minute în timpul săptămânii, respectiv din oră în oră în weekend. Prețul unei călătorii este de 7 lei și durata călătoriei este de 45 de minute. Autogara este situată pe strada Avram Iancu nr. 114.

Castelul Bran: tarife și program de vizitare

Programul de vizitare al castelului Bran poate fi vizitat de marți până duminică între 9:00 și 16:00 (între 1 octombrie și 31 martie) sau între 09:00 și 18:00 (între 1 aprilie și 30 septembrie).

Tarifele pentru vizitarea castelului Bran sunt 60 lei/adult, 15 lei/elev, 35 lei/student, 45 lei/pensionar. Grupurile de până la maximum 20 de copii vor plăti 10 lei/persoană. Accesul în camera de tortură este 10 lei/persoană, în prețul pentru a vizita Tunelul Timpului este 20 lei/persoană.

În extra-sezon, mai precis între 1 ianuaire și 30 iunie, respectiv 1 octombrie – 31 decembrie, prețurile sunt mai mici cu 5 lei pentru adulți, studenți și pensionari. De asemenea, vizitarea Tunelului Timpului costă 20 lei/persoană.

Dacă nu vrei să stai la cozile interminabile pentru a-ți achiziționa biletul, o poți face online aici.

Ce poți vizita la Castelul Bran

În Castelul Bran, astăzi amenajat ca muzeu pe patru etaje, sunt expuse colecții de mobilier, costumul popular al Reginei Maria, cartea de oaspeți a reginei și a Principesei Ileana, o coroană regală, arme și armuri. Domeniul din care face parte castelul include și Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de Ceai, Casa Principesa Ileana și Casa Administratorului.

Casa de Ceai și terasa-restaurant

La baza castelului Bran poți servi masa la restaurantul deschis în Casa de ceai a Reginei Maria. Este vorba despre un restaurant construit între 1923 și 1929 din bârne de lemn, în forma literei L. 

Aici servea Regina Maria ceaiul de la ora cinci. Arhitectul acesti frumoase construcții este germanul Friedrich Rebhuhn.

Restaurantul are aproximativ 180 de metri pătrați în două saloane amplasate la parter și etaj. Deoarece bucătăria pe vremuri era amplsată în castel, aici funcționa un funicular de 1 metru cub pentru a transporta alimentele și băuturuile. 

Pentru a servi ceva la restaurantul castelului nu este necesară achiziția biletului de vizitare. Prețurile variază între 22 lei pentru ciorbe și 46-47 lei pentru felurile principale. Deserturile costă între 22 și 24 lei. Dacă nu ți-e foame, poți bea un ceai (12 lei), o cafea (10 lei) sau o ciocolată caldă (18 lei).

Dacă vrei un vin bun, comandă Cabernet Sauvignon-ul disponibil la restaurant. Este un vin produs aici în ediție limitată, care poartă semnătura arhiducelui. Prețul unei sticle este 100 lei.

Parcul Regal

Curtea restaurantului este o oază de liniște în inima naturii. Frumos amenajată, grădina restaurantului servea ca loc de relaxare pentru Regina Maria și invitații acesteia. Este pefectă pentru a-ți trage suflul după ce vizitezi castelul, dar și pentru a face fotografii memorabile. Aici se află și cele două lacuri din domeniul Bran.

Tunelul Timpului 

Tunelul Timpului este un lift care coboară 32 de metri până când ajunge la un tunel cu o lungime de 36 de metri. De aici poți urca în trecut pentru ca apoi să cobori în viitor, asta mulțumită tablourilor viavnde și imaginilor HD care leagă vremurile medievale și perioada în care a trăit Regina Maria de prezent.

Aici, muzica și atmosfera chiar te întorc înapoi în timp, iar înfățișările lui Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân și Regina Maria oferă impresia unei interacțiuni reale.

Acest tunel, până de curând un pasaj secret, a devenit o galerie plină de istorie și fantezie. Liftul de aici a primit titlul de cel mai bun lift special din lume în 2019.

În spatele acestei lucrări stau peste 100 de specialiști (arhitecți și ingineri constructori), 7000 de ore în planificare și 29.000 de ore de muncă în executare. La lucrare s-au folosit 20 de km de cablu, 150 de senzori, 60 de servere și sisteme de control, 5 sisteme audio cu 80 de canale de sunet și 120 de aplicații software.

Vizitarea Tunelului Timpului din Castelul Bran costă 25 lei/persoană între 1 iulie și 30 septembrie, respectiv 20 lei/persoană în celelalte perioade din an.

Dormitorul Reginei

După ce urci scările abrupte, vei păși în Camera de gardă, unde poți vedea un șemineu tradițional și câteva vase de epocă. Urcând dinspre curtea interioară, vei ajunge la etajul I, unde vei începe vizita cu dormitorul Reginei Maria. Aici vei vedea mobilier românesc în stil brâncovenesc.

Dormitorul Reginei Maria a fost recondiționat așa cum apărea în fotografiile vechi. Ușile dormitorului datează din 1693, fiind cele mai vechi obiecte din castel. De asemenea, sobele toscane de aici datează din secolele XVII-XVIII.

Sufrageria Regală și dormitorul Regelui Ferdinand

Odată ce treci prin camera de trecere, ajungi în Salonul Gotic, acesta adăposting elemente de mobilier și obiecte în același stil arhitectural. Ulterior, vei vedea Sala Mare – așa numita sufragerie a castelului, unde-ți va atrage atenția căminul construit în stil românesc, precum și piesele de mobilier în stil baroc, din secolele XVIII-XIX.

Din Sala Mare poți merge spre Scara Secretă, un coridor abrupt care duce la nivelul IV al castelului, sau pe scări pentru a nu rata etajul II.

La etajul II vei putea vizita Salonul Biedermeier, unde vei putea admira mobilierul în stilul care i-a dat numele încăperii. Odată ce treci de acesta, vei ajunge în Dormitorul Regelui Ferdinand. Aici sunt expuse o coroană și un sceptru din colecția Arhiducelui Dominic de Habsburg-Lothringen, precum și un baldachin, o sobă din anul 1762 din teracotă italiană și alte obiecte tradiționale.

Urmează Sufrageria care expune blazoane din Țara Bârsei, precum și un șemineu cu cahle săsești și alte elemente de mobilier.

Aceasta face trecerea spre Sala Costumelor, unde vei vedea câteva replici ale costumelor purtate pe vremea lui Matei Basarab, printre care și costumele lui Vlad Țepeș și Mihai Viteazul.

Etajul se încheie cu Coridorul Interior, dormitoarele Verde I și Verde II, precum și Sala de proiecție. Aici se proiectează filme din anii 1920-1930 legate de familia regală.

Etajul III pășește în Salonul de Muzică și Biblioteca Reginei. Aceasta a fost convertită în bibliotecă dintr-o fostă mansardă. Ulterior vei intra în Anticamera Salonului de Muzică și Loggia, acestea făcând tranziția la etajul IV.

La etajul IV vei găsi apartamentul Principelui Nicolae, Sala de joc dedicată oaspeților din perioada interbelică și terasa Castelului Bran, de unde te poți bucura de terasa Castelului Bran.

Scara secretă

Scara secretă din piatră este situată în turnul de est al cetății, fiind descoperită accidental atunci când a fost instalat liftul, pe vremea când trăia Regina Maria. Acest pasaj îngust de câțiva centimetri este unul dintre atracțiile turistice ale castelului Bran.

Vederea fabuloasă din înaltul castelului

Dîn partea superioară a castelului se pot vedea chiar și astăzi reclivele din fostul post vamal, respectiv granița care despărțea Transilvania de Țara Românească. 

Camerele de Tortură

Dacă ajungi aici, îți vei aminti de expresia populară “de ce ți-e frică, nu scapi”. Este un traseu foarte vizitat, aducându-ți impresia unui regat al spaimelor mitologiei românești prin șapte personaje fundamentale ale spaimei transilvănene. Aceste sunt Moartea, Ielele, Solomonarii, Sântoaderii, Stafia, Strigoii și Vârcolacii.

Așadar, aici vei intra în regatul spaimelor mitologiei românești, unde te vei întânli cu cele șapte ființe fantastice. 

Prețul pentru vizitarea Camerelor de Tortură din Castelul Bran este 10 lei de persoană.

Ți-a plăcut acest articol despre Castelul Bran? Ajută-ne să-l facem popular distribuindu-l cu prietenii tăi.