Cauți obiective turistice în Rânca și împrejurimi? Cele mai frumoase locuri de vizitat din apropiere sunt Vârful Păpușa, Transalpina, lacul Gâlcescu, peștera Polovragi și peștera Muierilor.

Rânca este situată pe Transalpina la o altitudine de 1600 m, chiar la poalele Muntelui Păpușa din Munții Parang. Cadrul natural și altitudinea ridicată fac din Rânca una dintre cele mai iubite destinații din România pentru iubitorii de zăpadă.

Peisajele de vis, accesul facil și asfaltarea drumului Transalpina o fac totodată una dintre cele mai preferate destinații de vară.

În articolul de astăzi îți vom prezenta tot ce trebuie să știi despre Rânca, de la istoric și cum poți ajunge aici, până la obiective turistice din împrejurimi, pârtii de schi și trasee montane.

Stațiunea Rânca: Scurt istoric

Rânca este stațiunea montană situată la cea mai înaltă altitudine (1600 m) din România, pe flancul sudic al Munților Parâng. Este traversată de Transalpina sau DN67C, cea mai înaltă șosea din România, cu cel mai înalt punct la 2.145 m, în Pasul Urdele.

Peisajul din Pasul Urdele este cu adevărat spectaculos.

Stațiunea Rânca a fost înființată în 1930 de Banca Populară Gilortul din Novaci, după proiectul realizat de Dumitru Brezulescu.

La început, s-au construit șase cabane, fiecare cu cinci camere. În anul 1937, s-a dat în folosință cabana centrală din Rânca, a cărei construcție a fost sprijinită de Gheorghe Tătărăscu, prim-ministrul României de la acea vreme.

Până la căderea regimului comunist din 1989, s-au mai construit două cabane, la inițiativa autorităților județului Gorj. 

Prima a fost administrată de Universitatea din Craiova, în timp ce a doua a fost realizată pentru sindicatele miniere din Oltenia. 

Aproape de cabanele tradiționale se află o unitate militară, unde se realizează instructajul trupelor de vânători de munte.

Stațiunea Rânca a revenit în atenția turiștilor începând din 2015, când a fost inagurată Transalpina – cea mai înaltă șosea din România și totodată punctul de legătură cu județul Sibiu. 

Cum ajungi la Rânca

Pentru a ajunge în Rânca, ai două variante: fie mergi pe Transalpina, fie pe drumul Bengești (județul Gorj) – Șugag (județul Alba), foarte bine întreținut chiar și în sezonul rece.

Iarna, Transalpina este închisă, iar dacă dorești să ajungi la Rânca, trebuie să urci dinspre orașul Novaci.

Din București, se merge pe E81 până în Râmnicu Vâlcea, apoi pe DN67 până în Horezu, iar de aici, pe DN67 și DN665D, până în Novaci. Din Novaci până la Rânca mai sunt aproximativ 19 km, pe DN67C.

Trasee montane în apropiere de stațiunea Rânca

Traseele montane din apropierea stațiunii Rânca sunt de poveste și pot cuceri foarte ușor turiștii dornici de aventură și peisaje superbe. 

Iată cele mai frumoase trasee montane din zona Rânca:

• Baia de Fier – Cabana Peștera Muierii: traseu marcat, care durează aproximativ 45 de minute;
• Cabana Rânca – Vf. Păpușa – Curmătura Oltețului: triunghi roșu, șosea și potecă nemarcat[. Durată: 5 ore;
• Novaci – Muntele Cerbu – Cabana Rânca: triunghi roșu. Timp de mers: 5 ore;
• Polovragi – Cheile Oltețului – Curmătura Oltețului: potecă nemarcată și drum forestier. Traseul necesită 5 ore de mers;
• Cabana Rânca – Muntele Păpușa – Vârful Mohorul – Piatra Tăiată – Lacul Câlcescu – bandă roșie, triunghi roșu și șosea. Traseul este de aproximativ 7 ore;
• Cabana Rânca – Muntele Urdele – Valea Iezerului – Cabana Obârșia Lotrului: triunghi roșu. Timp de mers: 7 ore;
• Cabana Obârșia Lotrului – Poiana Muierii – Cabana Voievodu: triunghi roșu. Timp de mers: 7 ore;
• Novaci – Valea Gilortului – Cabana Rânca – traseul străbate drumuri forestiere și durează aproximativ 8 ore;
• Cabana Obârșia Lotrului – Groapa Seacă – Vârful Capra – Poiana Muierii – Cabana Voievodului: șosea, urmată de potecă nemarcată și potecă marcată cu triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 10 ore.

Ce poți face în Rânca

Rânca oferă o varietate de activități, indiferent de sezon. Iată ce poți face în stațiunea Rânca:

• Schi și snowboard: Pe durata iernii, Rânca este paradisul iubitorilor sporturilor de iarnă. Stațiunea dispune de cinci pârtii cu diferite niveluri de dificultate precum și de instructori calificați care te pot ajuta să înveți să schiezi.
• Drumeții: Vara, te poți bucura de peisajele pitorești ale Munților Parâng. Spre exemplu, poți vizita Cheile Oltețului, Cascada Oltețului, Vârful Păpușa sau lacurile glaciare din Parâng.
• Parapantă: Parapanta este o opțiune excelentă pentru iubitorii de adrenalină.
• Escaladă: Rânca oferă posibilități de escaladă pentru iubitorii acestui sport. Cei mici pot vizita parcul Aventura Rânca situat la intrarea în stațiune (dinspre Novaci), deschis zilnic între orele 10:00 și 18:00. Prețul pentru un traseu este de aproximativ 20 lei pentru cei mici, respectiv 25 lei/tură pentru cei cu vârsta de peste 10 ani.
• Plimbare cu ATV-ul: Dacă îți plac ATV-urile, poți închiria unul din centrul stațiunii, între Onix și Panoramic. Pentru mai multe detalii, contactează-i la nr. de telefon 0763.907.888. Prețurile variază între 80 și 100 lei pe oră.
• Traversarea Munților Parâng: Atunci când Transalpina este deschisă, poți traversa Munții Parâng pe direcția sud-nord și te poți bucura de cele mai frumoase peisaje direct din mașină.

Dacă te întrebi ce poți face iarna în Rânca, opțiunile sunt la fel de variate.

Stațiunea Rânca este un paradis pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Deși inițial această zonă a fost cunoscută ca loc de pășunat, dezvoltarea infrastructurii rutiere a făcut din Rânca una dintre cele mai căutate destinații, atât pentru amatorii de drumeții, cât și pentru cei care iubesc zăpada.

În stațiunea Rânca vei găsi mai multe pârtii de schi, foarte bine amenajate și cu grade diferite de dificultate. 

Cei care doresc să învețe să schieze au la dispoziție școli de schi cu instructori calificați, iar panta mică de pe unele pârtii o fac să fie o destinație ideală.

Iubitorii de săniuș, pot închiria o sanie pentru 20 lei pe zi.

Din centrul stațiunii, pornește o pârtie pentru începători, prevăzută cu nocturnă. Aceasta se termină sub Muntele Corneșului, iar peste vârful său, se face legătura cu alte pârtii, una pentru nivel mediu și una pentru schiori avansați.

De asemenea, la intrarea în stațiune vei găsi un babyschi, ce merge până la poalele vârfului Păpușa. Tot în zona vârfului Păpușa se practică, de câțiva ani, schi extrem și snowboarding.  

Cum zăpada depășește 1 m între lunile decembrie și aprilie, poți practica în voie sporturile de iarnă.

Iată pârtiile  din stațiunea Rânca:

• Pârtia M1 – pentru începători – are o lungime de 611 m și o diferență de nivel de 92 m. Este deschisă permanent și include teleschi și babyschi. Dispune de nocturnă;
• Pârtia M2 – pentru avansați – are o lungime de 510 m și o diferență de nivel de 116 m. Este deschisă în timpul săptămânii, când sunt minimum 16 schiori, în weekend și de sărbători. Beneficiază de teleschi;
• Pârtia M3 – pentru începători – are o lungime de 710 m și o diferență de nivel de 128 m. Este deschisă în weekend și de sărbători. Are teleschi;
• Pârtia M4 – pentru nivel mediu – are o lungime de 350 m și o diferență de nivel de 39 m. Este deschisă în weekend și de sărbători;
• Rânca 1 – pentru avansați – are o lungime de 860 m și o diferență de nivel de 242 m. Dispune de nocturnă și de telescaun.

Mai multe detalii despre pârtiile din Rânca vei mai jos.

Obiective turistice în Rânca și împrejurimi

Iată cele mai frumoase obiective turistice din apropiere de Rânca:

Peștera Muierilor

Peștera Muierilor este una dintre cele mai vizitate peșteri din România. Este situată în comuna Baia de Fier din județul Gorj și are o lungime de aproximativ 3.6 kilometri, dispuși pe patru niveluri.

Ca distanță, din Rânca până la Peștera Muierilor ai de condus 30.8 km.

Peștera este impresionantă atât pentru relicvele descoperite aici cât și pentru formațiunle dezvoltate în interior. Mai mult, este prima peșteră electrificată din România.

Nivelul inferior este considerat rezervație speologică și se împarte în sectorul de nord de 1.500 m și sectorul de sud, de 880 m. La 40 m înălțime, se află etajul superior destinat turiștilor, cu o lungime de 570 m. 

Atracția principală este Domul Mic, care se aseamănă cu o cupolă gotică, formată prin depunerea de calcit. De interes ridicat sunt și Sala Altarului, Candelabrul Mare și Stânca Însângerată, numită astfel datorită prezenței oxidului de fier. În zona cupolei se află o colonie de lilieci.

Înaintând spre sud, poți vizita Bazinele Mici și Bazinele Largi, două bazine care sunt pline cu apă în anumite perioade din an.

La 300 m distanță de Galeria Electrificată se află Sala Turcului – una dintre cele mai frumoase zone de la etajul superior al peșteriii.

Dacă vrei să vezi microbazine înconjurate de stalagtite și stalagmite, mergi în Sala Minunilor.

Sectorul nordi al peșterii este format dintr-o rețea de labirinturi, cu o lungime totală de 1650 m. Acesta poate fi accesat printr-o galerie îngustă a etajului superior. De aici, poți vedea Sala Electricianului, însă pentru a ajunge în ea, trebuie să te mergi târâș pe o porțiune de 2 m.

De asemenea, în Galeria Urșilor s-a descoperit un cimitir de oase de urși, vulpi, lupi și capre sălbatice. Mai mult, s-a descoperit craniul unei femei, despre care se crede că datează de acum 30.000 de ani. Tot în Peștera Muierii s-au descoperit urși de cavernă pietrificați.

Pre’ul de intrare în Peștera Muierilor este 20 lei pentru adulți, respectiv 10 lei pentru elevi și pensionari. Pe timp de vară, peștera este deschisă zilnic între 09:00 și 18:00. Între 16 septembrie și 14 mai, programul este până la ora 15:00.

Peștera Polovragi

Peștera Polovragi este una dintre cele mai vizitate obiective turistice din apropierea stațiunii Rânca, fiind situată la 40.3 km distanță. Aceasta este situată în Munții Căpățânii, pe malul râului Olteț, la o altitudine de 670 m.

Accesul spre peșteră se face dinspre comuna Polovragi, situată între Baia de Fier și Horezu.

Peștera Polovragi are o temperatură constantă de 9 grade Celsius și o umiditate medie de 90%. Astfel, este o peșteră caldă (și umedă) care poate fi vizitată în orice perioadă fără a resimți frigul. 

Deși se spune că această peșteră “plânge”, aceste picături provin din infiltații. Apa este bogată în carbonat de calciu, oxid de fier și dioxid de siliciu. În funcție de impuritățile transportate, apa își poate schimba culoarea, astăzi fiind împărțită în mai multe porțiuni, cu nume precum „Bolta Însângerată”, „Sala Divină” sau „Camera Albă”.

Din cei peste 10 km explorați de speologi, poți vizita doar primi 800 m. Prima porțiune a peșterii a fost un refugiu, de-a lungul timpului, pentru daci, călugări și vraci. De exemplu, pentru a marca zona „Scaunul lui Zamolxe”, la suprafață există fosta cetate dacică  „Cetățuia”.

După jumătatea traseului, peștera devine din ce în ce mai interesantă din punct de vedere speologic. Poți observa țurțuri de stalactite, domuri, stalagmite, bazine, scurgeri argiloase etc.

Pe lângă frumusețea naturală a acestui loc, peștera are și însemnătate istorică. Potrivit cercetărilor arheologice, aici s-a descoperit o așezare dacică pe două nivele, care datează din secolul II, î.Hr. 

Nivelul superior funcționa ca cetate de refugiu și era amplasat pe Platoul Padeșului și al Crucii lui Ursache. Nivelul de jos se afla în apropierea ieșirii Oltețului din Chei, în Gura Pietrei. Acesta din urmă funcționa ca așezare civilă.

Transalpina

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, atingând cea mai mare altitudine în Pasul Urdele, la cota 2.145 m. 

Șoseaua traversează Munții Parâng pe direcția nord-sud și este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România. Aceasta conectează orașul Novaci, din județul Gorj cu localitatea Săliște, din județul Sibiu.

Pe o lungime de 20 km, amplasată în județul Vâlcea, drumul este considerat șosea de creastă, datorită altitudinii ridicate pe acea porțiune.

Numele acestei șosele provine din latinul Transalpina, care înseamnă “țara de dincolo de munți”. Așa era numită Țara Românească pe hărțile vechi.

Șoseaua Transalpina a fost construită de armatele romane, în drumul lor către Sarmuzegetusa. Pe atunci purta numele de Coridorul IV Strategic Roman.

După anii 1930, Regele Carol al II-lea a pavat drumul cu piatră, pentru ca în 1939 să îl inaugureze oficial.

Regele, alături de Mihai I, prim-ministrul George Tătărăscu și soția sa Arethia, au parcurs traseul cu o mașină de teren, condusă de însuși regele. De aici vine și numele de Drumul Regelui.

În cel de-al Doilea Război Mondial, drumul a fost reabilitat de nemți. Ulterior acestuia, drumul n-a mai fost întreținut, devenind impracticabil pentru mașinile mici până în 2009.

Între 2009 și 2013, drumul a fost asfaltat, iar în 2015 a fost deschis oficial. Așadar, este o reală plăcere pentru orice șofer să tranziteze Munții Parâng.

Printre cele mai frumoase locuri de vizitat pe Transalpina se numără Vârful Păpușa (2136 m), Vârful Urda (2228), Vârful Micaia (2170 m) și Vârful Muntinu (2062 m). Tot de pe Transalpina, urmând traseul de pe Valea Frumosei, poți ajunge în stațiunea Păltiniș din județul Sibiu.

Este important de știut este că drumul se deschide pe 15 aprilie, cu posibilitatea de amânare, în funcție de condițiile meteo, și se închide pe 1 noiembrie, uneori, chiar și în octombrie, în funcție de vreme.

Vârful Păpușa

Vârful Păpușa are o altitudine de 2136 și domină stațiunea Rânca, fiind situat în Munții Iezer-Păpușa. Este unul dintre puținele vârfuri cu altitudini mai mari de 2000 de m care poate fi vizitat cu ușurință.

Cu toate astea, ca începător, nu îți recomand să-l urci pe partea dinspre Rânca întrucât este foarte abruptă.

Cel mai bun traseu pentru a ajunge pe Vârful Păpușa din Rânca este mergi cu mașina pe Transalpina, până la intersecția cu traseul montan marcat cu bandă roșie. Acesta vine dinspre Poiana Nedeii și ajunge până în Pasul Urdele.

De la ieșirea din Rânca, ai de mers aproximativ 6 km, iar după ce înconjori muntele, vei găsi într-o curbă un drum forestier care face la dreapta, lângă care se află un stâlp de marcaj. Dacă preferi Google Maps, accesează acest link iar locația te va aduce chiar în acest punct.

Aici va trebui să și parchezi. Nu uita să iei haine groase cu tine, eventual ceva pentru a te proteja de vântul puternic.

Odată ce intri pe drumul forestier, vei merge aproximativ 10 minute către Vârful Cioara, după care vei face la dreapta pe una dintre potecile frecventate de ciobani.

De aici, mai ai aproximativ 20-25 de minute de mers lejer pânp ajungi pe vârful Păpușa, care-ți deschide o panoramă superbă către vecinătăți.

De aici se vede Rânca, Transalpina, Vf. Mohoru (2337 m) și în partea opusă, Vf. Cioara (2146 m).

Așadar, este unul dintre cele mai facile locuri de vizitat în Rânca, peisajul fiind spectaculos.

Lacurile glaciare din Munții Parâng

În apropiere de Rânca, există mai multe lacuri glaciare situate în cuvete de eroziune glaciară (cunoscut drept căldări glaciare) precum Gâlcescu și Roșiile.

Lacul Roșiile

Căldarea Roșiile include mai multe lacuri glaciare, iar cel mai mare dintre acestea este lacul Roșiile, care se întinde pe o suprafață de 3,76 hectare. 

Lacul Roșiile (numit și Tăul fără Fund) din căldarea glaciară cu același nume este cel mai adânc lac glaciar din Munții Parâng, având o adâncime de 17.6 m. Acesta este situat la o altitudine de 1.980 m.

Lacul Gâlcescu

Lacul Gâlcescu se află în căldarea cu același nume, din Munții Parâng. Se află la o altitudine de 1.925 m și are o suprafață de 31.260 mp, fiind cel mai mare lac glaciar din Parâng.

Este considerat monument al naturii, iar zona din care face parte este rezervație naturală peisagistică, floristică și geologică, înființată în 1932. Din această zonă izvorăște râul Lotru.

Durata traseului până la lacul Gâlcescu (dus-întors) este de 4 ore și jumătate pe marcajul banda roșie și triunghi roșu. Plecarea se face din Pasul Urdele pe marcajul banda roșie. După ce treci de primul versant, se deschide o panoramă spectaculoasă spre Parâng. După o oră și jumătate de urcat, vei ajunge în Șaua Mohoru – un platou superb.

Tot în căldarea Gâlcescu se află încă trei lacuri:

• Lacul Păsări, situat în Căldarea Dracului. Este numit astfel deoarece are forma unor aripi de pasăre.
• Lacurile Vidal și Pencu, situate în Căldarea lui Vidal, la 1920 m și 1930 m altitudine. Au fost denumite de geograful francez Emmanuel de Martonne, după profesorii săi – Paul Vidal și Albrech Penck.

Un alt lac glaciar este Mija. 

Lacul glaciar Mija este cunoscut și sub numele de Lacul Zăvoiele sau Tăul de la Lunci. Se află într-o căldare glaciară la o altitudine de 1.980 m. Lacul are o suprafață de 0.8 hectare și o adâncime maximă de 6.5 m.

Lacul Verde se află la o altitudine de 2020 m și este unul dintre cele mai impresionante lacuri glaciare din Munții Parâng, datorită culorii  Lacul are o suprafață de 0.6 hectare și o adâncime maximă de 6.5 m.

Razele soarelui se reflectă în apa cristalină, oferind nuanțe coloristice spectaculoase. Se află la o altitudine de 2.020 m și are o suprafață de 0,61 hectare.

Aceste lacuri sunt considerate perlele Munților Parâng.

Pârtii Rânca

Stațiunea Rânca găzduiește cinci pârtii, dintre care patru se află pe Muntele Corneșu (M1, M2, M3 și M4), iar ultima pe Muntele Păpușa (pârtia Rânca 1).

În timp ce pârtiile de pe Muntele Corneșu dispun de instalație de transport pe cablu (teleski și babyski), pârtia de pe Muntele Păpușa este dotată cu un telescaun cu capacitate de 4 locuri.

În Rânca, există o singură pârtie cu nocturnă, respectiv pârtia M1 de pe Muntele Corneșu.

Pe cele cinci pârtii din Rânca se pot practica toate sporturile de iarnă, de la ski și snowboard la săniuș și alte activități distractive.

Pârtia Rânca 1 este deschisă între orele 09:30 și 16:00.

Cele cinci pârtii din Rânca sunt următoarele:

	Lungime	Dificultate	Transport	Pantă medie
Pârtia M1	611 m	ușor	Teleski	23%
Pârtia M2	510 m	mediu	Teleski	30%
Pârtia M3	710 m	ușor	Teleski	21%
Pârtia M4	350 m	mediu	Teleski	30%
Pârtia Rânca 1	860 m	mediu	Telescaun	21%

Unde te cazezi în Rânca

Cabana Parâng Rânca

Una dintre cele mai frumoase și apreciate unități de cazare în Rânca este Cabana Parâng Rânca. Mai mult, este ideală pentru iubitorii sporturilor de iarnă deoarece se află la doar 250 m de telescaunul care tranzitează pârtia Rânca 1, cea care urcă pe Muntele Păpușa.

Peisajul de aici este superb, greu de explicat în cuvinte. Este un loc ferit de aglomerația din stațiune, oferind o priveliște incredibișă către cel mai înalt vârf – Vârful Păpușa.

Unitatea acceptă carduri de vacanță și oferă pentru cazare în 15 spații de cazare. Acestea sunt formate din camere duble (25 mp), apartamente (45 mp) și camere twin (cu două paturi single).

Cabana dispune de restaurant, sală de conferințe, precum și de o masă de ping-pong.

De asemenea, WiFi-ul și parcarea sunt gratuite.

Dacă poți alege, îți recomandăm camera 5 sau camera 10, care, pe lângă faptul că sunt cele mai liniștite din întreaga cabană, oferă o priveliște de vis asupra Vf. Păpușa și totodată asupra pârtiei Rânca 1.

Pensiunea Constantin

Pensiunea Constantin este situată în Rânca, la 3.7 km de pârtia de schi, într-o zonă foarte liniștită, înconjurată de pădure. 

Curățenia este unul dintre punctele forte, iar condițiile sunt de patru stele.

Camerele sunt spațioase iar priveliștea este superbă. Cazarea se face în camere duble cu terasă sau camere triple cu terasă.

Pensiunea oferă și o saună, sală de fitness, masă de ping-pong și masă de biliard pentru petrecerea timpului liber. În interiorul acesteia, există și o bucătărie complet utilată. 

Parcarea este gratuită. Pensiunea acceptă și carduri de vacanță.

Antonia Spa 180 Panaromic View

Această unitate de cazare dispune de o priveliște superbă și condiții de cazare foarte apreciate de turiști. De asemenea, îți oferă acces la ciubăr, saună precum și diverse activități care inclus biliard și tenis de masă.

Unitatea dispune de camere duble, camere de familie cu două paturi duble sau un pat dublu și o canapea extensibilă, precum și apartamente cu balcon. Parcarea este gratuită.

Concluzie despre stațiunea Rânca

Stațiunea Rânca este una dintre cele mai frumoase zone montane din România. Dacă vii aici, te poți bucura de sporturile de iarnă, poți sări cu parapanta sau poți explora frumusețile din apropiere. Rânca are câte ceva pentru fiecare. Deci, ce mai aștepți?