Ești în căutare de obiective turistice în Hunedoara? Cele mai frumoase locuri de vizitat în Hunedoara și împrejurimi sunt Castelul Corvinilor, Cetatea Deva, Fundătura Ponorului, Grădinile lui Zoe și Cascada Lolaia.

Situat în partea centrală a județului cu același nume, pe valea Mureșului, între Carpații Occidentali și cei Meridionali, Hunedoara este o zonă cu o bogată încărcătură istorică și resurse naturale inedite, aici extrăgându-se minereuri auro-argintifere și cărbuni, în special huilă.

Județul din care face parte este de departe cel mai urbanizat din țară cu un grad de 75%. Dar asta nu este tot. Județul este fermecător și în ceea ce privește peisajele.

În articolul de astăzi îți vom prezenta cele mai frumoase locuri de vizitat în Hunedoara, de la castele, cetăți și situri UNESCO la cascade inedite și sate pitorești, parcă uitate de lume.

Obiective turistice în Hunedoara și împrejurimi

Iată cele mai frumoase locuri de vizitat în Hunedoara și împrejurimi:

Castelul Corvinilor

• Locație: Curtea Corvinestilor nr.1-3, Hunedoara
• Program: Castelul Corvinilor este deschis pentru vizitare de marți până duminică între 09:00 și 17:00 precum și luni între orele 12:00 și 17:00.
• Tarif: Prețul unui bilet pentru vizitarea Castelului Corvinilor este 40 lei per adult. Studenții plătesc 10 lei iar pensionarii 20 de lei. Dacă dorești să faci poze, vei plăti suplimentar 6 lei, iar pentru video, 20 de lei. Biletul include o vizită la Castelul Corvinilor, Casa Breslelor și Curtea Husarilor.

Castelul Corvinilor, situat în municipiul Hunedoara, este cel mai mare monument medieval din sud-estul Europei. Numit și Castelul Huniazilor sau Castelul Hunedoarei, această legendă vie a Transilvaniei este unul dintre cele mai populare locuri de vizitat în Hunedoara.

Mai mult, este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind construit pe o stâncă la poalele căreia curge pârâul Zlaști.

Povestea castelului datează din anul 1409, când regele Ungariei –  Sigismund de Luxemburg, oferă moșia și cetatea regală familiei nobilului Voicu. Fiul acestuia, Johannes de Hunyad, a preluat-o ulterior de la tatăl său, transformând-o într-un castel comparabil cu alte construcții ale vremii din vestul Europei.

Începând cu anul 1440, cetatea trece printr-un proces de convertire în castel. Prima etapă a acestui amplu proces de construcție s-a încheiat în 1446, când Ioan de Hunedoara a devenit guvernatorul regatului Ungariei.

Astfel, între 1440 și 1446 s-au construit două curtine din calcar dolomitic, în jurul vechii cetăți. Acestea erau flancate de turnurile circulare – Turnul Capistrano, Turnul Pustiu și Turnul Toboșarilor.

Acestea, considerate o noutate pentru arhitectura militară din Transilvania, erau prevăzute cu parter și două etaje – mai puțin Turnul Buzdugan (turnul pictat). În timp ce parterul era dedicat pușcașilor, cele două etaje superioare serveau drept zonă de apărare și totodată de locuit.

Turnurile rectangulare, construite în zona nord-vestică și sud-estică a castelului, dispuneau de intrări carosabile și niveluri de apărare.

Intrarea propriu-zisă în castel se făcea prin intermediul unor poduri a căror ultime tronsoane erau mobile. Podurile erau susținute de piloni de piatră.

Castelul propriu-zis este amplasat pe latura vestică și este compus din Sala Cavalerilor (folosită pentru ocazii festive), Sala Dietei (folosită pentru festivități) și scara spirală. 

Odată cu încheierea primei etape, Ioan de Hunedoara – în calitate de guvernator al regatului, a modificat planurile de edificare ale castelului, crescând ponderea construcțiilor civile.

În a doua perioadă de construcție s-au ridicat galeria și turnul Nje Boisia, care se traduce “Nu te teme”. Numele acestuia a fost dat de mercenarii sârbi din garnizoana castelului.

Acest turn era format din 5 niveluri de apărare, iar legătura acestuia cu castelul s-a realizat printr-o galerie suspendată de 33 m lungime.

Moartea lui Ioan de Hunedoara și începerea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar pun capăt lucrărilor de construcție, dar monumentul era deja „comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare și fast”. 

Interesant este că blazonul familiei Corvinilor („corvus”, în latină, corb) are inscripționat un corb, care ține în cioc un inel de aur. Acest simbol este oferit familiei de către rege, o pasăre longevivă considerată totodată extrem de inteligentă.

Grădina Castelului Corvinilor mai păstrează urme de locuire din perioada paleolitică, neolitică și eneolitică, din epoca bronzului, Hallstatt mijlociu, dar și din epoca dacică. 

Castelul Corvinilor a găzduit atât producții cinematografice cât și documentare, cele mai importante fiind François Villon, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, David, Regii blestemați, Vlad, și Jacquou le Croquat.

Astfel, nu e de mirare că este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice în Hunedoara.

Cetatea Deva

• Locație: Strada Cetății, Deva
• Program: Cetatea Deva este deschisă zilnic între orele 09:00 și 21:00, între 1 mai și 30 septembrie, respectiv între 08:00 și 20:00 între 1 octombrie și 30 aprilie.
• Tarif: Cetatea Deva poate fi vizitată gratuit. Dacă preferi să urci cu telegondola, prețul este  20 lei pentru adulți, respectiv 10 lei pentru elevi, studenți, copii și pensionari.

Cetatea Devei este printre cele mai importante fortificații de Ev Mediu din Transilvania și una dintre cele mai importante locuri de vizitat în județul Hunedoara. Datorită amplasării sale pe un con vulcanic sub formă de deal, cu o altitudine de 378 m, Cetatea Medievală a Devei a fost un important punct strategic de apărare pe Valea Mureșului, astăzi fiind chiar la granița dintre Transilvania și Banat.

Construită în secolul al XIII-lea, cu o arhitectură specifică cetăților de munte, în spirală, Cetatea Devei a fost atestată documentar în anul 1269, într-un act oficial al regelui Ștefan. 

Acesta donează proprietatea unui conte valah, în semn de mulțumire pentru lupta de sub zidurile Cetății Deva.

În 1444, Iancu de Hunedoara primește în stăpânire Cetatea Devei, precum și bogățiile acesteia, respectiv 56 de sate și câteva mine de aur.

Amplasarea acestei cetăți a făcut-o să fie considerată de oamenii de arme ai vremii aproape invincibilă.  În 1784, în timpul răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, cetatea devine loc de refugiu și apărare pentru nobilii maghiari, aceștia adăpostindu-se de frica răsculaților.

În anul 1800, contele Mitrowsky – comandantul militar al Transilvaniei – a decis că fortăreața nu mai corespunde cerințelor militare. Astfel, porțile, ușile și ferestrele cetății sunt demontate și vândute la licitație.

În 1817, împăratul Francisc I, împreună cu soția sa, vizitează Transilvania, simțindu-se fascinați de frumusețea acestor meleaguri. Astfel, aceștia au ordonat reconstruirea cetății, lucru care a durat 12 ani.

În 1849 are loc o explozie puternică din cauza magaziei cu praf de pușcă, distrugând cea mai mare parte din construcție. Cu toatea astea, cetatea a fost restaurată integral.

Cu o evoluție arhitectonică de-a lungul a mai bine de 700 de ani, cetatea oferă o panoramă superbă către Valea Mureșului și Valea Streiului, și totodată spre Ținutul Pădurenilor.

Pentru a vizita Cetatea Deva, ai la dispoziție trei trasee:

Traseul 1 pornește din spatele restaurantului și merge până la Poarta 1. Durata este de aproximativ 45 de minute de mers lejer.

Traseul 2 pornește de la intrarea în tunel până la Poarta 1, durata acestuia fiind de aproximativ 40 de minute.

Traseul 3 pornește din fața tunelului, pe partea stângă, și ajunge la Poarta 1. Durata de mers pe jos este de aproximativ 30 de minute.

Dacă vii cu mașina, poți parca lângă cetate, pe strada Cetății. De aici, vei porni la pas către cetate.

Sarmizegetusa Regia

Locație: DJ705A 66a, Costești

Program: Sarmisegetuza Regia poate fi vizitată zilnic între orele 09:00 și 20:00 în perioada 1 mai – 30 septembrie. Între 1 martie și 30 aprilie, respectiv între 1 octombrie și 30 noiembrie, programul de vizitare este între 09:00 și 18:00.

Tarif: Tariful pentru vizitarea monumentului istoric Sarmizegetusa Regia este 10 lei pentru adulți, respectiv 5 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari. Dacă vrei să vizitezi expoziția Iinima Aurului Dacic, vei plăti suplimentar 5 lei.

Sarmizegetusa Regia este fosta capitală a Daciei și totodată cea mai mare așezare cunoscută din Dacia. Aceasta face parte din complexul a șase fortificații dacice, alături de Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna.

Acest loc superb a găzduit capitala Daciei încă din a doua jumătate a secolului I, î.Hr. Pentru aproximativ 150 de ani, Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, politic, militar și religios al Daciei.

Centrul acestei așezări era format din Zona Sacră și fortificația.

Astăzi, Sarmizegetusa Regia este un sit arheologic situat în Costești, care te poartă într-o călătorie în trecut, fiind ca o incursiune în istorie.

Cea mai vizitată zonă este Zona Sacră, despre care se spune că ar fi un centru energetic. 

Băile termale romane „Germisara”

• Locație: Geoagiu-Băi. Accesul se face din fața intrării în ștrandul mare, pe o alee asfaltată de aproximativ 100 m lungime. Poarta de intrare în sit se află pe partea stângă.
• Program: Pot fi vizitate la orice oră.
• Tarif: Băile Termale Romane Germisara pot fi vizitate gratuit.

Băile termale romane “Germisara” se află în estul județului Hunedoara, în localitatea Geoagiu-Băi. Situate la 45 km de municipiul Deva, respectiv 52 km de municipiul Hunedoara, aceste băi au o vechime de două milenii. 

În Antichitate, locul era destinat celor înstăriți, fiind o așezare luxoasă,  – un adevărat centru SPA – frecventat îndeosebi de locuitorii Daciei romane.

Numele Germisara este de proveniență dacică, fapt care atestă că dacii cunoșteau proprietăţile izvoarelor termale. Totodată, numele dacic indică faptul că aşezarea era renumită de dinainta ocupației romane și transformării acesteia într-un centru balnear de lux. 

Băile termale romane de la Geoagiu-Băi sunt unice în lume pentru forma, modul lor de construcție și amenajare, dar și pentru obiectele descoperite aici. Din acest motiv, Germisara este una dintre cele mai fascinante obiective turistice din Hunedoara.

Bazinele au fost săpate în stâncă, captând vechiul izvor termal.

Deși folosite încă de pe vremea dacilor, meritele aparțin romanilor, aceștia fiind cei care le-au transformat în totalitate, odată cu cucerirea Daciei.

Mai precis, romanii au mărit bazinul și apoi au construit o rețea de captare a apei, din tuburi de teracotă. Pentru a ajunge la bazin, trebuie să cobori într-o groapă imensă, cu o lăţime de 90-95 de metri, printr-un tunel îngust și apoi pe scări săpate în pereții de travertin. 

Un fapt interesant este că aici au fost descoperite plăcuțe aurite cu mesaje de mulţumire pentru vindecările spectaculoase produse de apa termală. 

Așadar, Germisara era vestit în Imperiul Roman îndeosebi pentru vindecările miraculoase ale celor care veneau aici.

Astăzi, Băile termale romane sunt în centrul stațiunii și arată ca un mic Colosseum subteran, fiind foarte vizitat atât de pasionații de istorie, cât și de iubitorii băilor termale și de proprietățile terapeutice ale acestora.

În zona, mai poți vizita Cetatea Ardeu, unde au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterii și numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur și obiecte decorative din bronz. 

O altă atracție este Biserica Rotonda, una dintre cele mai vechi edificii medievale din țară. În aceeași curte cu aceasta, se află și o biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea, ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane. 

Dacă ajungi la Băile Termale Romane de la Geoagiu-Băi, nu ezita atracțiile turistice din împrejurimi precum Cheile Madei, Cheile Ardeului, Cheile Băcâiei, Cascada Clocota și Grota Haiducilor.

Cascada Clocota

• Locație: Geoagiu-Băi, la 10-15 minute de mers pe jos de centru și Hotel Germisara

Cascada Clocota este situată la marginea stațiunii balneare Geoagiu-Băi și este una dintre cele două cascade termale din România. Ca distanță, cascada este amplasată la 45 kilometri de Deva, fiind cea mai spectaculoasă cascadă din județul Hunedoara.

Cascada Clocota se formează pe cursul pârâului cu același nume, colectând surplusul de apă mezotermală din Geoagiu-Băi. Aceasta are o cădere de apă cuprinsă între 40 și 43 m și o lățime de 22 metri. 

Dar nu înălțimea acesteia impresionează, ci aspectul în trepte și totodată caracterul termal al apei acesteia. Acest aspect a fost cauzat de spălarea rădăcinilor copacilor aflați în partea superioară a platoului, care s-au prăbușit, fiind ulterior înglobați în depunerile de travertin ale acesteia. Astfel, au luat naștere falduri verticale succesive pe întreaga înălțime a acesteia.

Mai mult, în luna august a anului 2023, câteva formațiuni calcaroase s-au prăbușit, cauzând o reconfigurare a căăderii de apă. Acest fenomen este unul normal însă, având loc ca urmare a depunerilor calcice pe rădăcinile copacilor situați în partea de sus a cascadei.

Cascada Clocola este cunoscută drept cascada care clocotește întrucât temperatura apei este cuprinsă între 29° și 32°C. Astfel, atunci când vremea se răcește considerabil, apare condensul – ca urmare a diferențelor de temperatură între aer și apa cascadei. Astfel, își face apariția aburul, cauzat de picăturile de apă apărute ca urmare a condensării în aer. De aici și aspectul de cascada care clocotește.

Colectând apa a 16 izvoare termominerale din zonă, apa cascadei Clocota nu îngheață niciodată. Mai mult, aici cresc plante specifice apelor termale.

Când vine vorba de legende, există una și pentru această cascadă. Mitul a luat naștere în perioada Imperiului Austro-Ungar. Se spune că un ofițer s-ar fi îndrăgostit de fata unui morar din regiune, dar fata iubea pe altcineva. Și cum părinții au obligat-o pe fată să se mărite cu ofițerul, legenda nu a avut un final fericit, pentru că tânăra a ales să se sinucidă, aruncându-se de pe stânci, în cascadă. Deși legenda nu este una fericită, frumusețea acestui loc te va cuceri cu siguranță.

Și dacă tot ai ajuns în Geoagiu Băi, aici te poți bucura și de alte tratamente balneare. La mare căutare este și nămolul de turbă, feruginos, recomandat pentru reumatism, nevralgii, dar și afecțiuni ginecologice sau metabolice. Aerul proaspăt, adus de brizele montane, recomandă stațiunea pentru tratamentul unor boli precum surmenajul, oboseala cronică, anemiile sau nevrozele.

Dacă nu știai, Geoagiu Băi este atestat documentar din anul 1805, iar în 1885 a avut peste 900 de vizitatori pentru curele balneare, fapt datorat apelor minerale alcaline și bogate în sulf, magneziu, precum și apelor termale. 

Parcul Național Retezat

• Locație: în sudul județului Hunedoara, cu intrare dinspre Deva – Hațeg
• Tarif: Taxa de intrare în Parcul Național Retezat este 10 lei de persoană iar utilizarea drumului auto are o taxă de 15 lei per autovehicul. Taxa se achită după ce treci de Barajul Gura Apelor.

Când vine vorba de obiective turistice Hunedoara – ca județ – găzduiește unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale – Parcul Național Retezat. 

Parcul Național Retezat a luat naștere în anul 1935, fiind înființat de Alexandru Borza și Emil Racoviță, și este unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din România.

Încă din 1979, acest parc are statutul de rezervație a biosferei și arie naturală protejată de interes național și internațional.

Amplasat în vestul Carpaților Meridionali, Parcul Național Retezat cuprinde 38.138 hectare din Masivul Retezat-Godeanu – grupa vestică a Meridionalilor.

Aici găsești numeroase trasee montane cu dificultăți pentru toate gusturile. Iarna poți schia sau te poți cățăra pe cascada de gheață din Valea Pietrele.

De asemenea, poți practica mountain-biking sau te poți bucura de drumețiile prin natură.

Iată cele mai frumoase trasee din Parcul Național Retezat:

• Cabana Gura Zlata – Lacul Zănoaga
• Lacul Bucura – Vf. Peleaga – Șaua și Vf. Custura Bucuriei – Șaua Curmătura Bucuriei
• Cârnic – Cabana Pietrele – Lacul Stânișoara
• Lacul Gura Apelor – Lacul Zănoaga
• Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor – Valea Rea
• Râușor – Șaura Ciurila – Vf. Lolaia – Șaua Lolaia – Lacul Ștevia
• Gura Bucurii – Șaua Plaiu Mic – Vf. Custura – Șaura Custurii – Valea Pelegii

Printre cele mai importante obiective turistice din Parcul Național Retezat se numără:

• Vf. Peleaga (2509 m) – cel mai înalt vârf din Munții Retezat
• Lacul Bucura – cel mai mare lac glaciar din România
• Lacul Zănoaga Mare – cel mai adânc lac glaciar din România (29 m).
• Lacul Tăul Porții – lacul situat la cea mai mare altitudine din Retezat
• Rezervația Naturală Peștera Zeicului
• Rezervația științifică Gemenele

Pentru a ajunge in parc, ai două variante:

• Pe ruta nordică care leagă Ohaba de Sub Piatră de Cârnic
• Pe ruta sudică care conectează Buta și Cheile Buții de municipiul Petroșani

Așadar, poți ajunge din două direcții: Petroșani și Hațeg.

Dacă vii dinspre Deva, mergi pe DN66 pe ruta Deva-Simeria-Hațeg.

Odată ajuns în Hațeg, poți ajunge în parc pe rutele:

• Ohaba de Sub Piatră – Sălaju – Mălăiești – Nucșoara – Cârnic – Pietrele. Din Cârnic, drumul este forestier.
• Râu de Mori – Suseni – Râușor. Ruta este asfaltată până în Brazi, iar traseul este accesibil pe tot parcursul anului, exceptând perioadele de ninsoare puternică.
• Totești – Ostrov – Ostrovu Mic – Râu de Mori – Brazi – Gura Zlata – Gura Apelor – Rotunda – Poiana Belegii. Până în Brazi, drumul este placat cu beton, iar de la Gura Apei până în Poiana Pelegii, este drum forestier.
• Pui – Râu Bărbat – Hobița – Stâna de Râu. Acest traseu parcurge E79 până la Pui, după care DJ667 până în Hobița. De aici, vei merge pe un drum forestier până la Stâna de Râu.

Intrarea în Parcul Național Retezat costă 10 lei de persoană.

Cascada Lolaia

• Locație: la 7.7 km de localitatea Nucșoara, județul Hunedoara, în nordul Parcului Național Retezat, pe Valea Nucșoara.

Cascada Lolaia este una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, fiind formată sub patru foști ghețari. Aceasta este situată la 7.7 km de localitatea Nucșoara, pe Valea Nucșoara, în partea de nord a Parcului Național Retezat, la o altitudine de 1.050 de metri.

Cascada se formează pe pârâul Pietrele, acesta din urmă colectând izvoarele a patru foști ghețari: Pietrele, Stânișoara, Valea Rea și Galeșul. Apa acestora taie astfel un defileu la aproximativ 1000 m altitudine, având un prag de 15 m înălțime, peste care se revarsă apa.

Mai jos cu 200 m de cascadă, apa pârâului Pietrele se unește cu Chiagul – care este colectată tot din cascadă. Astfel, ia naștere râul Nucșoara.

Accesul către această minunată atracție naturală este facil dinspre localitatea Nucșoara unde se termină asfaltul. De aici, începe un drum forestier spre Cârnic, accesibil oricărui tip de mașină pe tot timpul anului.

În localitatea Cârnic, se află o parcare amenajată, care este aglomerată în weekend. Din acest loc, va trebui să mergi pe jos aproximativ 20 de minute până la cascadă, pe un drum forestier.

Cascada este formată din două brațe, despărțite de un perete stâncos. Accesul la cascadă se face pe o pantă accidentată, amenajată cu trepte, iar punctul de belvedere este o zonă împrejmuită cu balustrade din lemn.

Când vine vorba de legende, există una și pentru cascada Lolaia. Aceasta spune că o ciobăniță pe nume Lolaia, cobora cu oile spre casa ei din satul Nucșoara. Dintr-odată, a fost atacată de o arătare uriașă și înspăimântătoare, care i-a mâncat toate oile. De frică, părul ei auriu a albit, iar ciobănița s-a aruncat în valea de lângă drum. În stânca de pe care s-a aruncat a apărut o gaură adâncă, iar apa pârâului s-a transformat în cascadă. Acum, cele două șuvoaie argintii ale cascadei curg întocmai cosițelor despletite ale ciobăniței.

Dacă mergi cu trenul, poți ajunge în Cârnic cu microbuzul care pleacă din gara Ohaba de sub Piatra.

În zonă se află și un camping, spre refugiul Pietrele, acesta reprezentând punctul de plecare spre traseele montane care colindă vârfurile și lacurile glaciare ale Retezatului.

Traseele montane care pleacă din Cârnic spre Retezat includ Cabana Pietrele (2 ore), Cabana Gentiana (2.5 ore), Lacul Galeșu (3.5 h), Lacul Bucura (4.5 h) și Vârful Peleaga (5.5 h).

Vf. Peleaga este cel mai înalt vârf din Munții Retezat, având altitudinea de 2509 m. Este al șaptelea cel mai înalt vârf muntos din România, urmat de Vf. Păpușa (2508 m).

Anual, peste 90 la sută dintre turiștii care vizitează Parcul National Retezat trec pe lângă Cascada Lolaia, iar pentru a o admira cum merită, este nevoie să părăsești pentru câteva minute traseul prin parc, pentru a ajunge pe partea stângă a drumului, unde este situată cascada.

Parcul Dendrologic de la Simeria

• Locație: Str. Biscaria nr. 1, Simeria
• Program: De luni până joi, între 08:00 și 20:00.
• Tarif: Taxa de vizitare a Parcului dendrologic Simeria este 10 lei pentru adulți, respectiv 4 lei pentru elevi, studenți și pensionari.

Parcul Dendrologic Simeria, numit și Aboretum Simeria, este situat la periferia localității Simeria din județul Hunedoara, la 9 km de Deva și 16 km de Hunedoara.

Construirea Parcului Dendrologic de la Simeria a început acum aproape 300 de ani, iar astăzi reprezintă cea mai veche colecție de arbori și plante lemnoase autohtone și exotice din țară. Parcul se întinde pe o suprafață de 70 de hectare.

Cel mai vechi document care atestă existența lui este datat în 1763, iar prima amenajare făcută aici a fost în stil englezesc, cu o alee de castani, după care au fost introduși și salcâmi. În perioada Revoluției de la 1848, parcul a fost distrus parțial.

Între 1870 și 1880, parcul a fost îmbogățit cu specii din Extremul Orient și America de Nord. În 1949, parcul a fost naționalizat și declarat ocol silvic experimental, iar în 1951, aici s-a înființat o stațiune de cercetări, întreaga zonă fiind declarată „Monument național”. 

Parcul Dendrologic din Simeria se întinde pe o suprafață de 70 de hectare, clasându-se ca suprafață pe locul trei în Europa și pe locul 11 în lume.

Parcul este străbătut de râul Strei și este alcătuit din poieni, dumbrăvi, alei, lacuri și izvoare. Printre speciile de plante regăsite aici se află stejari, plopi, precum și nuferi albi și roșii, iederă, bambus și multiple specii de magnolii. 

Toate acestea fac din Parcul Dendrologic de la Simeria un adevărat colț de rai în inima naturii, cu o cromatică spectaculoasă.

Fundătura Ponorului

• Locație: Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, la 30 km de Hațeg și 40 km de Petroșani

Fundătura Ponorului este o depresiune carstică de tip uvală situată în Munții Șureanu din Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Este un loc foarte pitoresc, parcă desprins din basme, cu sălașe și clăi de fân presărate în lunca Ponorului. 

Situat la doar 30 km de Hațeg, acesta este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România.

Cunoscut și sub numele de „Palma lui Dumnezeu”, Fundătura Ponorului pare un loc încremenit în timp. Zona are un farmec aparte și se pare că agitația cotidiană nu a ajuns încă aici.

Acest loc este perfect pentru a retrăi viața simplă a străbunilor noștri. Aici nu există electricitate și nici servicii de telefonie mobilă. Oamenii de aici trăiesc într-o armonie deplină cu natura.

Pe scurt, este o arie protejată aflată în Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, situată la o altitudine de 900 de metri, în Carpații Meridionali, în partea sudică a județului Hunedoara. 

Din punct de vedere administrativ, Fundătura Ponorului este formată din comunele Baru, Bănița, Boșorod, Pui și Orăștioara de Sus.

Poți să ajungi aici pe drumul care duce din Hațeg spre Petroșani. Este cea mai joasă zonă din Masivul Șureanu, înconjurată de munți înalți. De la ieșirea din satul Federi, mai ai 9 kilometri de parcurs pe un drum anevoios. Cu o mașina 4×4, nu vei avea probleme.

Drumul străbate câteva dealuri, iar pe ici-colo mai poți zări câte o casă veche din lemn, cu garduri rustice și căpițe de fân. Cu toate acestea, cei care au rămas să trăiască aici nu duc o viață prea ușoară.

Parcul natural cuprinde șase dintre cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii. 

Tot aici se află siturile arheologice incluse în Patrimoniul UNESCO: Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.

Indiferent de anotimpul în care ajungi în zonă, frumusețea locurilor te lasă fără suflare. Peisajul se schimbă și te cucerește de fiecare dată, oriunde te-ai uita în jur, iar Palma lui Dumnezeu pare că te primește mereu cu brațele deschise, oferindu-ți o minunăție a naturii, greu de găsit oriunde în Europa.

I Giardini di Zoe

• Locație: satul Banpotoc, comuna Hărău, județul Hunedoara
• Program: De luni până duminică între orele 09:00 și 20:00, cu ultima intrare la 19:00.
• Tarif: 20 lei de persoană.

I Giardini di Zoe este cea mai frumoasă grădină aristocrată din România și totodată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din județul Hunedoara.

Este situată la câțiva kilometri de Deva, într-un sătuc din Hunedoara, mai precis în Banpotoc.

I Giardini di Zoe, tradus din italiană ca Grădinile lui Zoe, au fost create aproape ca un puzzle, de către un antreprenor italian, Giovanni Salvatelli.

Numele grădinii provine de la nepoata acestuia, Zoe. Este un loc aparte, cu o energie extraordinară, iar odată ce ai pășit în aceste grădini, ai senzația că ai fost transportat în Toscana.

Este vorba de o grădină aristocrată unică în România, unde sute de arbori și arbuști și-au găsit locul. 

Piesele masive, vasele, băncile, chiar și templul, sunt construite din roci vulcanice, numite peperino, care au fost duse bucată cu bucată din Italia. Granitul, marmura și travertinul se împletesc și ele armonios și întregesc tabloul din grădina Raiului. 

Interesant este faptul că Giovanni Salvatelli nu are studii în domeniu. Mai mult, n-a fost ajutat de arhitecți peisagiști, pentru a crea acest colț de rai. O mare parte dintre arbori și arbuști provin din pepinierele din România, în principal, din cea a Parcului Dendrologic Simeria.

În ceea ce privește arbuștii colorați, aceștia provin din pepiniere din Ungaria, iar trandafirii sunt aduși exclusiv din Italia. Fiecare bucățică din grădină are o poveste. 

De exemplu, în templu se regăsește motto-ul creatorului acestui loc de poveste: “Ho quell che ho donnato” – Am ceea ce am dăruit. Și într-adevăr, acest antreprenor pasionat reușit să dăruiască ceva minunat, nu doar nepoților lui, ci și hunedorenilor și tuturor românilor care îi calcă pragul..

Lucrările la amenajare încă nu s-au încheiat, grădina fiind într-un proces de continuă dezvoltare. Dar, odată ce ai pășit în ea, cu siguranță vei dori să revii, iar de fiecare dată, aceasta te va fascina cu farmecul ei aparte și cu spectacolul de culori, specific fiecărui anotimp.

Ce trebuie să știi este că în acest loc este interzis accesul cu animale de companie, role, biciclete, skateboard etc. Mai mult de atât, reprezentanții grădinii atrag atenția că nu este un loc de joacă, iar părinții trebuie să fie atenți la copiii lor, pentru a nu produce accidente.

Rezervația de Zimbri de la Hațeg

• Locație: la 3 km de orașul Hațeg, pe DN66
• Program: Zilnic între orele 08:00 și 18:00.
• Tarif: Tariful pentru vizitarea Rezervației de zimbri Hațeg este 9 lei pentru adulți, respectiv 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari. 

Rezervația de zimbri din Hațeg se află pe DN66, la doar 3 km de orașul Hațeg din județul Hunedoara. Aceasta face parte din Direcția Silvică Hunedoara, și găzduiește 9 exemplare de zimbri.

Această rezervație situată în pădurea Silvuț este una dintre cele cinci din țară unde încă mai poți vedea zimbru, cel mai mare mamifer terestru din Europa. Mai mult, este unul dintre puținele locuri din Europa unde trăiește zimbrul ( bison bonasus).

La nivel mondial, mai există aproximativ trei mii de exemplare.

Masculii pot atinge o greutate de până la 1000 kg, în timp ce femelele ajung la maturitate la aproximativ 500-700 kg.

Această specie de bizon se găsește din ce în ce mai rar în Europa. Motivul este vânatul, care a dus la dispariția acestuia din păduri.

Deși zimbrii nu au prădători naturali, omul este cel mai mare dușman al acestei specii.

Rezervația se întinde pe 50 de hectare, într-o zonă cu păduri de stejari, carpeni și brazi.

Astfel, dacă ajungi în județul Hunedoara, ai ocazia să vezi cum arată un zimbru.

Din nefericire, boala limbii albastre a dus la moarta a șapte exemplare, cauza fiind transferul a unei femele purtătoare a bolii.

Hartă obiective turistice Hunedoara

Aici ai o hartă a celor mai frumoase locuri de vizitat în Hunedoara:

Ultimele cuvinte despre locuri de vizitat în Hunedoara

Ți-au plăcut recomandările noastre? Alte obiective turistice pe care le poți vizita în județul Hunedoara sunt Peștera Dâlma cu Brazi din Retezat, Cheile Băniței, Peștera Bolii, Cetatea Mălăiești, Biserica de piatră Densuș, Mănăstirea Prislop și Muzeul Aurului de la Brad.

Așadar, Hunedoara te surprinde plăcut cu diversitatea ei de atracții și obiective turistice: de la castele, cetăți și situri arheologice renumite, clasate în Patrimoniul UNESCO, la unele locuri mai puțin știute și vizitate, precum lacuri, grădini și rezervații ce par atât de îndepărtate (deși nu sunt), uitate de lume și timp.