Harta României (7 hărți diferite)

Cauți harta României? Ai ajuns unde trebuie. În acest articol îți vom prezenta 7 variante de hartă a României, de la județe și regiuni istorice până la infrastructura rutieră, unități de relief și orașe.

Harta Administrativă a României

Aceasta hartă este dinamică și îți oferă posibilitatea de a exporta cadrul ales, apăsând pe butonul Exportă Harta. Această funcționalitate de exportare a hărții necesită mai mult timp pe mobil, însă funcționează perfect pe dispozitivele de tip laptop sau PC.

De asemenea, poți selecta între două tipuri de hărți: harta reliefului sau harta administrativă (cu orașe).

Harta reliefului prezintă atât infrastructura de transport, numele localităților, curbele de nivel și numele unităților montane (vârfuri și munți). Pentru a comuta la harta de relief, fă clic în partea dreaptă pe iconița cu multiple straturi.

Dacă dorești să vezi harta administrativă, schimbă stratul de hartă, dând clic pe aceeași iconiță și selectând celălalt strat.

Harta României pe județe

Suprafața României este structurată pe 41 de județe, cărora li se adaugă municipiul București, care este administrat separat în ciuda faptului că este reședința județului Ilfov.

Județele României găzduiesc 103 municipii, 320 de orașe și 2859 de comune. Județul cu cea mai mare suprafață este Timiș (8.697 km²) iar cel mai mic este municipiul București (228 km²), urmat de Ilfov (1.583 km²).

Mai jos, ai o hartă cu limitele de județe și denumirea acestora folosind prescurtarea din 2 litere, precum și principalele orașe ale României. Harta are ca fundal relieful României, pentru a-ți face o idee despre zonele de câmpie, podiș și zonele montane, în raport cu amplasarea celor mai importante orașe și municipii.

După municipiul București, județul cu cea mai ridicată densitate a populației este Ilfov, având 340 de locuitori pe km², urmat de Prahova (150 locuitori/km²) și Iași (140 locuitori/km²). Bucureștiul are o densitate de 7.184 de locuitori pe km².

Harta regiunilor istorice ale României

România este împărțită din punct de vedere istoric în 9 regiuni: Transilvania, Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Olteania, Banat și Crișana.

Maramureșul se suprapune județelor Satu Mare și Maramureș.

Bucovina este reprezentată de județul Suceava.

Transilvania este compusă din județele Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Covasna, Harghita, Mureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj.

Olteania este compusă din județele Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj și Mehedinți.

Banatul este reprezentat prin județele Timiș și Caraș-Severin.

Crișana este formată din județele Bihor și Arad.

Harta României cu unitățile de relief

Unitățile majore de relief ale României sunt Carpații Orientali (Răsăriteni), Carpații de Curbură, Carpații Meridionali, Carpații Banatului, Carpații Apuseni, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Subcarpații Moldovei, Dealurile Crișanei și Silvaniei, Dealurile Banatului, Podișul Mehedinți, Podișul Getic, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Câmpia Banato-Crișană, Câmpia Română și Câmpia deltaică și lagunară a Dobrogei (Delta Dunării).

Iată mai jos harta unităților de relief:

Carpații Orientali sunt formați din Carpații Maramureșului și Bucovinei, și Carpații Moldo-Transilvani.

Carpații de Curbură sunt formați din Munții Vrancei, Munții Buzăului, Munții Teleajenului și Masivul Bucegi.

Carpații Meridionali includ Munții Făgăraș-Iezer, Munții Parâng-Cindrel, Munții Retezat-Godeanu și Depresiunea Hațeg-Orăștie.

Carpații Banatului sunt formați din Munții Semenic-Almăj, Carașului, Poiana Ruscăi și Depresiunea Bistra-Timiș-Cerna.

Carpații Apuseni includ Munții Arieșului, Mureșului, Osteanei, Pădurea Craiului și Codru-Moma.

Depresiunea Transilvaniei, situată în interiorul arcului carpatic, este formată din Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor și Subcarpații Transilvaniei.

Subcarpații sunt structurați în 3 categorii: Subcarpații Getici (Subcarpații Olteniei, Muscelele Argeșului), Subcarpații de Curbură (Subcarpații Prahovei, Buzăului și Vrancei) și Subcarpații Moldovei (Subcarpații Tazlăului și Neamțului).

Podișul Moldovei este format din Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului.

Câmpia Română se împarte în Câmpia Olteniei, Câmpia Teleormanului, Câmpia Bărăganului, Câmpia Ialomiței, Câmpia Buzău-Siret și Lunca Dunării.

Câmpia Banato-Crișană, situată în sud-vestul României, este formată din Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor și Câmpia Banatului.

Harta regiunilor administrative ale României

Din punct de vedere administrativ, România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud, Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Vest și Nord-Vest.

Regiunea Nord-Est este formată din județele Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Suceava și Botoșani.

Regiunea Sud-Est are în componență județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța.

Regiunea Sud-Muntenia este formată din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.

Regiunea Sud-Vest Oltenia găzduiește județele Olt, Vâlcea, Gorj, Dolj și Mehedinți.

Regiunea Vest este formată din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin.

Regiunea Nord-Vest este compusă din județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor și Cluj.

Regiunea Centru are în componență județele Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.

Regiunea București-Ilfov este formată din municipiul București și județul Ilfov.

Harta rutieră a României

Harta rutieră a României ilustrează autostrăzile, drumurile express și drumurile naționale de pe teritoriul țării.

Poți descărca această hartă în format A3 de aici. Este un PDF pregătit pentru printare, având dimensiunea de 297 mm înălțime x 420 mm lățime (landscape).

Potrivit legendei, cu roșu sunt marcate autostrăzile precum și drumul express Craiova – Pitești. Cu linie gri sunt marcate drumurile naționale. Cu gri închis (linie punctată) sunt reprezentate limitele de județ.

Dacă dorești o versiune cu fundal, fără limitele de județ, iată mai jos o altă variantă:

Pentru a descărca harta rutieră detaliată a României, clic aici. Aceasta este în format A3, orientare landscape, fișier PDF. Este ideală pentru a o printa și a o lua la drum cu tine.

Dimensiunea hărții este de 42 x 29.7 cm, și este mult mai detaliată decât harta de mai sus.

Harta autostrăzilor și drumurilor express

România dispune de 1275 km de autostradă.

Iată lista autostrăzilor din România:

• A0 – Centura București (100 km, finalizată în proporție de 51%),
• A1 – București – Pitești – Sibiu – Arad – Nădlac (472 km din 558 km, finalizată 84%),
• A2 București – Constanța (202 km), A3 (203 din 603 km, 33%),
• A4 Ovidiu – Agigea (21.8 km),
• A6 Balinț – Lugoj (10.5 km),
• A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret (finalizați 119.7 km din 437 km, 27.3%),
• A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț – Pașcani – Iași (neîncepută, urmând a avea o lungime de 318 km)
• A10 Sebeș – Turda (70 km),
• A11 Centura Arad – Oradea (3.5 km),
• A13 Sibiu – Făgăraș – Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Toplița – Reghin (280 km planificați, 23% în execuție, restul în planificare)

Pentru a-ți face o idee mai bună despre infrastructura rutieră de mare viteză, iată mai jos o hartă a autostrăzilor și drumurilor express din România.

Autostrăzile finalizate, în funcțiune, sunt marcate cu linie continuă de culoare verde închis.

Drumurile express (DEx) sunt marcate cu linie continuă de culoare verde olive.

Pe lângă cei 1275 km de autostradă dați în folosință, aproximativ 622 km de autostradă se află în execuție.

În ceea ce privește drumurile express (DEx), România dispune de 2 drumuri express: DEx12 Pitești – Slatina – Craiova (109 km finalizați din 121 km, 90%) și DEx16 Centura Oradea – Autostrada A3 (13 km, finalizată).

Acestora li se adaugă încă 2 drumuri express în execuție: DEx4 A3 Turda – DN1 Tureni (4.95 km) și DEx6 Brăila – Galați (10.7 km).

Ți-a plăcut acest articol? Pentru a ne ajuta să facem cât mai multe astfel de hărți, distribuie acest articol cu cei dragi.