Top 10 obiective turistice în Bușteni și împrejurimi

Cauți obiective turistice în Bușteni? Ai aterizat unde trebuie. În acest articol îți vom prezenta cele mai frumoase locuri de vizitat din orașul cu cele mai dramatice peisaje asupra Bucegilor.

Situat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, orașul Bușteni se remarcă prin atmosfera de stațiune montană autentică, traseele montane variate, activitățile de iarnă și mai ales prin peisajele montane spectaculoase.

Practic, de aici poți admira Munții Bucegi în toată splendoarea lor.

Destinație preferată a familiilor regale și nobilimii românești în secolul XX, Bușteni este astăzi una dintre cele mai pitorești stațiuni montane din România.

Ca fapt divers, acest oraș cu doar 8368 de locuitori a început să devină popular odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Ploiești – Brașov din anul 1869.

Cât despre originile sale, istoria leagă existența acestui oraș de câteva cătune izolate precum Drăgușești și Trestia, două hanuri înființate după anul 1800, care au luat naștere după hanul Slonul de Piatră (actualul cartier Zamora) – cel mai vestit han din partea de sus a Văii Prahovei.

Iată cele mai frumoase locuri de vizitat în Bușteni și împrejurimi:

1. Castelul Cantacuzino

Castelul Cantacuzino este situat la poalele muntelui Zamora din orașul Bușteni, în cartierul Zamora, având o priveliște superbă asupra Văii Prahovei.

Finzalizat în anul 1911, castelul a fost construit pe un domeniu al prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, care a fost ministrul României între 1899 și 1900, respectiv între 1904 și 1907. Acest teren era folosit de acesta la vânătoare.

Construit din piatră și cărămidă în stilul neonomânesc impregnat de planurile arhitectului Grigore Cerchez, castelul se întinde pe o suprafață de 3148 mp, fiind printre cele mai frumoase atracții turistice din Bușteni.

Castelul este amplasat pe un teren de 3.5 hectare și este format din patru corpuri împrejmuite, iar grădina palatului este amenajată în stilul parcurilor din celebrele capitale europene.

Deși clădirea a aparținut familiei Cantacuzino, la naționalizarea din anul 1948 castelul a fost transformat într-un sanatoriu, aparținând Ministerului de Interne.

Dacă te întrebi ce poți vedea aici, ei bine, castelul găzduiește o colecție de heraldică care constă în blazoanele familiilor de boieri care erau încuscriți cu cantacuzinii, precum și o friză de picturi cu membrii familiei Cantacuzino.

Meșteșugul artistic poate fi admirat în vitralii, console, platfoanele cu grinzi pictate și balustradele din lemn, fier forjat sau chiar piatră.

De asemenea, la atmosfera reședinței boierești contribuie și șemineele realizate din piatră de Albești, acestea fiind ornamentate cu mozaicuri policrome.

Printre atracțiile Castelului Cantacuzino se numără intrarea principală, curtea interioară, grota, turnul de vânătoare, placa fundamentală, scara de marmură, salonul principal, scara interioară din lemn și logia.

La etaj poți vizita și o galerie cu diferite expoziții precum Forța Imperiului Otoman sau expziția de creații din piese Lego.

Programul de vizitare al Castelului Cantacuzino este de luni până duminică între orele 09:00 și 21:00. Tariful este de 75 de lei pentru adulți, 50 de lei pentru pensionari / studenți și 35 de lei pentru copii.

Prețul include vizitarea castelului, a galeriilor de la etaj, dar și a parcului care găzduiește domeniul.

În cazul în care dorești să vizitezi castelul și parcul (fără galerie), tariful este de 55 de lei pentru adulți, 40 de lei pentru pensionari și studenți, respectiv 25 de lei pentru copii.

Camera secretă poate fi vizitată zilnic între 10:00 și 18:00 contra unei taxe adiționale de 15 lei, prețul incluzând o fotografie digitală și una pe carton.

De asemenea, mini-muzeul poate fi vizitat zilnic de la 10:00 la 18:00 pentru suma de 15 lei.

2. Mănăstirea Caraiman

Situată la poalele Bucegilor în mijlocul unei poienițe pitorești din Bușteni, Mănăstirea Caraiman este unul dintre cele mai înalte așezăminte monahale din România, fiind situată la 900 m altitudine.

Mănăstirea a luat naștere la dorința părintelui Gherontie Puiu, care în urma unui accident vascultar, pe durata recuperării sale, a avut un vis prin care Maica Domnului i-a indicat locul unde trebuia să construiască mănăstirea.

Astfel, părintele și-a urmat cu credință viziunea, iar în 1998, Arhiepiscopia Bucureștilor a primit de la municipalitate o suprafață de 13.000 de mp pe locul actualei mănăstiri pentru a o ridica. Înființarea Schitului Caraiman cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci a fost aprobată de Patriarhul Teoctist Arăpașu, locul fiind sfințit ulterior de Episcopul-vicar Teodosie Snagoveanu.

Dacă între 2000 și 2001 a fost ridicată o biserică de lemn cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, în perioada 2002 – 2007 a fost finalizată și biserica mare cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci. Un an mai târziu, lăcașul a fost ridicat la rang de mănăstire.

Mănăstirea oferă 100 de locuri de cazare structurate pe trei corpuri de clădire, fiecare cameră fiind dotată cu baie proprie. Femeile nu se pot caza singure la mănăstire, iar masa este asigurată doar persoanelor cazate. Ca în orice mănăstire, cazare se face cu obligativitatea de a participa la slujbe.

Mănăstirea este accesibilă cu mașina, la doar 1 kilometru distanță de DN1 și este situată pe Strada Palanca nr. 24.

Iubitorii de drumeții pot urca pe traseul prin pădure, ferit de razele soarelui atunci – îndeosebi pentru perioadele în care este foarte cald.

3. Pârtia Kalinderu

Pârtia Kalinderu este una dintre cele pitorești pârtii de schi din România, fiind situată în orașul Bușteni, pe versantul nordic al Munților Bucegi, la o altitudine cuprinsă între 1030 m și 1450 m.

Pârtia de schi a fost deschisă în 2003, fiind dotată cu instalații de transport pe cablu, inclusiv un teleschi și o bandă rulantă pentru începători, dar și cu un sistem de nocturnă și tunuri de zăpadă artificială. Mai precis, pârtia găzduiește 4 tunuri automate de produs zăpadă artificală, iar linia de transport pe cablu constă în 37 de gondole, durata unei urcări fiind de 3.5 minute.

Catalogată drept pârtie de dificultate medie, Kalinderu se întinde pe o lungime de 1500 de metri și o lățime medie de 40 de metri, cu o diferență de nivel de 295 de metri.

La baza pârtiei se află Fun Park Kalinderu, un parc de joacă deschis pe tot timpul anului care este dedicat celor mici, dar și celor care vor să se bucure de distracție în aer liber.

Parcul include un derdeluș special amenajat, carusel pe zăpadă, tubing și un traseu de snowboarding pentru începători.

Pârtia de săniuș Kalinderu are o lungime de 200 de metri și este delimitată cu plasă de protecție. Accesibilă cu telecabina, pârtia este deschisă între orele 09:00 și 17:00. Tariful unei urcări este de 40 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru copii. Închirierea unei sănii costă 25 de lei.

Parcarea costă 20 de lei pe zi iar accesul se face pe bază de cartelă.

4. Fun Park Kalinderu

Fun Park Kalinderu este un parc de aventură situat la baza pârtiei Kalinderu din Bușteni, programul locației fiind zilnic între orele 09:00 și 17:00. Acesta funcționează atât pe timp de vară cât și iarna.

Copiii pot opta pentru diferite activități precum sania bob pe șine (Alpine Coaster), tubing, trambulină cu corzi elastice și un telescaun.

Parcul de distracții, unul dintre cele mai frumoase parcuri de distracție din România cu peisaj montan, găzduiește și o terasă deschisă cu panoramă către pârtia Kainderu – ideală pentru a te bucura de peisajele pitorești ale munților Bucegi.

5. Cascada Urlătoarea

Cascada Urlătoarea, situată la 1055 m altitudine pe versantul estic al munților Bucegi, este una dintre cele mai frumoase cascade din România.

Amplasată la poalele Jepilor Mici, cascada unește confluența văilor Comorilor și Urlătoarea Mică, formând o cădere de apă de 15 m înălțime.

Pentru a ajunge la cascadă, fie urmezi traseul marcat cu bulină roșie cu urcare din Bușteni, fie pe cel cu bulină albstră care pleacă din Poiana Țapului.

Traseul din Bușteni spre Cascada Urlătoarea măsoară 2.1 kilometri, cu o diferență de nivel de 250 de metri și poate fi parcurs în aproximativ o oră. Dificultatea acestui traseu este scăzută.

Ca punct de plecare, ia-ți ca punct de reper telecabina din Bușteni – mai precis la capătul străzii Telecabinei (la 2 km distanță de gara din Bușteni).

De aici, vei continua să urci pe drumul pietruit situat de-a lungul râului până când ajungi la intrarea în pădure, unde vei remarca indicatorul spre cascadă.

Odată ajuns la intrarea în pădure, traseul până la cascadă este preponderent forestier și poate fi parcurs în aproximativ o oră de mers la pas, având o lungime de 2.1 km. Singurul loc la care trebuie să acorzi o atenție sporită este podețelor din lemn, care pot fi alunecoase atunci când plouă sau când temperatura aerului scade sub limita înghețului.

Tot din acest punct, poți merge în drumeție și pe traseele care tranzitează Jepii Mici și Jepii Mari. Unul dintre ele este cel spre Piatra Arsă, care are o durată de 3 ore și jumătate. Traseul spre Canton Jepi – Piatra Arsă este interzis pe timp de iarnă.

Așadar, pentru o bucată de drum, traseul este comun cu cel care duce spre Cabana Piatra Arsă.

În ceea ce privește echipamentul necesar, ai nevoie doar de încălțări cu aderență bună.

6. Sfinxul și Babele din Bucegi

Sfinxul și Babele reprezintă unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România în ceea ce privește atracțiile naturale.

Sfinxul din Bucegi este un bloc de piatră de 8 metri înălțime și 12 metri lățime de pe Platoul Bucegi, format ca urmare a eroziunii vântului de-a lungul a sute de ani.

Această minunăție a naturii își trage numele de la Sfinxul Egiptean datorită asemănării sale cu un cap de om.

Babele reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din Munții Bucegi. Situat pe Platoul Bucegilor la 2292 m altitudine în vecinătatea vârfului Baba Mare, Babele constituie rezultatul eroziunii apei, vântului și înghețului asupra celor două stânci, rezultând două formațiuni stâncoase asemenea unor babe cocoșate.

Delimitate de Valea Jepilor în est și Valea Șugărilor în vest, cele două formațiuni poartă denumirea de ciuperci stâncoase.

Pentru a vizita Sfinxul și Babele, cea mai simplă metodă este să iei telecabina din Bușteni până la Babele. Durata traseului este de 13 minute iar tariful dus-întors este de 199 de lei pentru adulți și 85 de lei pentru copii.

Traseul are o lungime de 4.3 kilometri, parcurgând o diferență de nivel de 1235 metri.

Programul telecabinei este zilnic între 08:30 și 16:00, mai puțin în zilele de marți când prima plecare se face la 10:30.

Traseul montan de a ajunge la Babele este cu plecare din Bușteni spre Valea Jepilor – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Hotel Peștera. Traseul este marcat cu cruce albastră și are o durată de aproximativ 5 ore și jumătate.

Varianta traseului rutier de a ajunge la Babele este să urci din Sinaia pe DN71 (Calea Moroieni) care leagă orașul de Târgoviște, iar după ce treci de serpentine, la prima intersecție vei vira la dreapta pe drumul județean DJ713 – Transbucegi. Dacă tot ajungi aici, nu rata cele mai frumoase locuri de vizitat din Sinaia.

Transbucegi, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, traversează județele Prahova și Dâmbovița și trece pe lângă Cabana Bolboci, malul lacului Bolboci și Cheile Tătarului din Parcul Natural Bucegi.

În cele din urmă, drumul te conduce către Hotel Peștera și stația telecabinei care leagă orașul Bușteni de Peștera.

Aici îți recomand să iei masa pe terasa restaurantului hotelului.

De la Hotel Peștera, urmează traseul marcat cu bandă albastră. Primul popas îl poți face după aproximativ 15 minute de urcat, când vei ajunge de unde poți admira o priveliște spectaculoasă.

7. Drumeție către Cabana Diham

Drumeția către Cabana Diham presupune un traseu de 2 ore și jumătate, cu urcare de 480 de metri, fiind un traseu de dificultate ușor spre mediu. Acesta este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din Bușteni deoarece traseul expune o panoramă spectaculoasă asupra munților Bucegi.

Deși traseul este solicitant în primele 25 de minute, nu trebuie să te descurajezi deoarece ulterior vei continua într-un ritm de plimbare la pas.

Pentru a ajunge la Cabana Diham, mergi către Cabana Gura Diham, unde îți poți lăsa mașina, iar de aici vei continua pe traseul marcat cu triunghi albastru.

La întoarecere, poți servi masa la Cabana Gura Diham, care dispune de un restaurant tradițional, amenajat pe 3 nivele în stil rustic. Dacă vremea îți permite, te poți bucura și de terasa restaurantului, cu mese de tip foișor, bănci din lemn și umbrele acoperite cu șindrilă.

Printre bunătățile pe care le poți servi aici se numără medalionul de căprioară, berbecuțul la proțat, ciorba de fasole în bol de pâine sau pulpa de urs.

8. Crucea de pe Caraiman

Crucea de pe Caraiman este situată pe șaua masivului Caraiman și deține recordul pentru cel mai mare crucifix metalic construit pe un vârf montan. Crucea este amplasată la 2291 metri altitudine pe cel de-al doilea vârf al Caraimanului, pe versantul estic al Bucegilor.

Dedicată eroilor români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, crucea mai este cunoscută drept Crucea Eroilor Neamului.

Construcția în formă de cruce are o înălțime de 39.3 metri și a fost realizată în perioada 1924-1928, fiind supervizată de Regina Maria, care pe atunci se ocupa de Crucea Roșie în România.

Deși înălțimea totală este de 39.3 m, crucea propriu-zisă (fără soclu) măsoară 28 de metri înălțime, iar brațele acesteia câte 7 metri lungime.

Aceasta este realizată din profile de oțel, fiind montată pe un soclu din beton armat, placat cu calcar fasonat de 7.5 m înălțime și latura de 21.5 m.

Deși a fost supervizată de Regina Maria, construcția a fost ridicată la ordinele Regelui Ferdinand al României și al Mariei de Edinburgh, utilizând panurile arhitecților Constantin Procopiu și Georges Cristinel.

Noaptea, crucea luminează prin intermediul celor 120 de becuri cu capacitate de 500 W fiecare, acestea fiind conectate la stația electrică a complexului de relee radio Coștila printr-un cablu subteran. Astfel, nu e de mirare că poate fi observată de la zeci de kilometri distanță.

Astăzi este unul dintre cele mai importante monumente ale României, având o importanță atât istorică cât și culturală. Acest simbol al memoriei colective este atât un loc de

Cel mai simplu de ajuns la Crucea de pe Caraiman este să urci cu telecabina din Bușteni pe traseul Bușteni – Babele, călătorie care durează 12 minute. Prețul unei călătorii dus-întors este de 199 de lei pentru adulți și 85 de lei penru copii.

De aici, mergi pe traseul marcat până la Crucea de pe Caraiman.

9. Peștera Ialomiței

Una dintre cele mai vizitate peșteri din Bucegi, Peștera Ialomiței se află situată la 1600 m altitudine, având o lungime de 480 de metri dispusă pe un singur nivel.

Din totalul lungimii doar 400 de metri sunt accesibili până în punctul La Altar. Diferența de nivel este de 60 m iar peștera este formată atât din galerii cât și din săli.

Peștera a fost numită astfel de la râul Ialomița, care izvorăște la aproximativ 10 km depărtare, mai precis din Obârșia Ialomiței.

În interiorul peșterii, poți admira Sala Mihnea Vodă – prima sală, cu o lungime de 115 metri și o lățime de 15 metri. Înălțimea acesteia este cuprinsă între 10 și 25 de metri. Ulterior urmează Pasajul – un coridor de 20 de metri lungime, cu lățime de la 1 la 8 metri, dar și sălile Decebal și Sfânta Maria, La Răspântie, Sala Urșilor, Sala Hades, Galeria Fundul Peșterii, Galeria Apelor și zona La Altar.

Dacă sala La Răspântie este o intersecție de galerii, Sala Urșilor este cea mai mare încăpere a peșterii, având 72 de metri lungime și 35 de metri lățime. Înălțimea ei este de 25 de metri.

Un alt punct turistic interesant din cadrul peșterii este cel denumit La Altar – aici stalactitele sunt dispune de o manieră care seamănă cu altarul unei biserici, de unde-i vine și numele.

Pentru a ajunge la peșteră, cel mai indicat este să urci cu telecabina Bușteni – Babele, iar apoi cu telecabina Babele – Peștera. Prețul dus-întors este de 249 lei pentru adulți și 109 lei pentru copiii cu vârsta între 5 și 12 ani. Copiii sub 5 ani au gratuitate.

Accesul în peșteră se face pe lângă Mănăstirea Ialomiței, reconstruită în 1901 de câțiva ctitori și ciobani din zonă. Spun reconstruită pentru că inițial a fost un schid din lemn construit de voievodul Mihnea Vodă cel Rău, chiar în gura peșterii.

10. Traseul Jepii Mici

Jepii Mici, cunoscută și ca Valea Caraimanului, este unul dintre cele mai frumoase trasee de drumeție monană din România. Marcat cu cruce albastră, traseul leagă orașul Bușteni de Cabana Caraiman și Cabana Babele. Traseul are un grad de dificultate ridicat și poate dura între 2 și 4 ore.

Potrivit indicatoarelor, poți ajunge la Cabana Caraiman (2025 m) în 4 ore, iar la Cabana Babele (2206 m) în 4 ore și jumătate. De aici, poți continua pe traseul marcat cu bandă galbenă până pe Vf. Omu (2505 m) – al cincilea pe lista cu cele mai înalte vârfuri din România.

Traseul pornește din Gara Bușteni, iar dacă ai nevoie de provizii, intră în Penny din drum. Dacă alegi să vii cu mașina, o poți parca pe Strada Telecabinei, tariful fiind de 15 lei pe zi.

Traseul este dificil întrucât există porțiuni abrupte, cu scări cu trepte de fier sau din lemn precum și multe porțiuni asigurate cu lanțuri. Spre deosebire de anii trecuți, a apărut o porțiune de lanțuri în prima parte a traseului, iar un podeț și o scară au fost refăcute. Așadar, așteaptă-te la o urcare solicitantă pe poteci abrupte, înguste și uneori accidentate.

Potrivit panourilor de informare turistică, traseul este periculos și este permis turiștilor experimentați și bine echipați. Așadar, nu e ideal pentru primul tău traseu pe munte.

Și nu uita de încălțămintea de munte, fie că alegi bocancii sau pantofii de alergare montană.

În ciuda celor spuse, pe timp de vară traseul devine foarte aglomerat, fiind unul dintre cele mai populare trasee montane cu plecare din Bușteni. Pe cât de popular este, pe atât de dificil se prezintă.

Traseul este deschis în perioada 1 mai – 1 noiembrie, însă cea mai bună perioadă pentru a-l parcurge este din iunie până la început de octombrie, pentru a evita temperaturile care favorizează apariția gheții.

Ți-a plăcut acest articol? Ajută-ne să-l distribuim pentru a face populare atracțiile de pe aceste meleaguri.