Transalpina este șoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România, legând orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Traseul se întinde pe 148 km și traversează Munții Parâng pe direcția nord-sud.

Pe întreaga distanță, drumul străbate peisaje montane spectaculoase, fiind unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din România.

Cunoscut ca DN67C, Transalpina atinge cea mai mare altitudine în Pasul Urdele, la 2145 m. Drumul devine din ce în ce mai spectaculos pe parcursul celor 20 de km din județul Vâlcea, care se prezintă ca șosea de creastă.

Deși face legătura între Novaci (Gorj) și Sebeș (Alba), șoseaua străbate și județele Vâlcea și Sibiu.

În articolul de astăzi, vom prezenta cele mai impresionante trasee de pe Transalpina, precum și obiectivele turistice situate de-a lungul celei mai frumoase și înalte șosele din întregul lanț carpatic.

Istoricul traseului Transalpina

Șoseaua Transalpina a fost construită pe urmele vechiului drum al legiunilor romane, care au venit pe aceste meleaguri începând cu anul 100 pentru a cuceri Dacia. Pe atunci, era cunoscută drept Poteca Dracului și timp de 1800 de ani, acest traseu a fost folosit doar de către păstori.

Începând cu finele secolului al XVIII-lea, localnicii au construit o porțiune a acestui drum din forțe proprii. Ulterior, drumul a fost refăcut de nemți pe timpul Primului Război Mondial, din considerente militare.

Importanța strategică era dată de faptul că șoseaua lega două provincii importante, Oltenia și Transilvania. Cu toate astea, șoseaua a fost foarte puțin folosită.

În perioada interbelică, șoseaua a fost reconstruită, fiind dată în folosință în anul 1935. Aceasta a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, iar din acest motiv, mai este numit și Drumul Regelui.

Ulterior, drumul nu a mai fost întreținut, starea acestuia devenind precară. Începând cu anul 2009, au început lucrările de modernizare a acestuia, pentru ca în 2010 șoseaua să fie dată parțial în circulație. Trei ani mai târziu, lucrările de modernizare au încetat ca urmare a falimentului firmei Romstrade, companie contractată de CNADNR.

În 2015, șoseaua a fost deschisă în mod oficial circulației turiere, însă cu un regim de drum în lucru.

Din acest an, drumul este adesea frecventat de turiști pentru frumusețea peisajelor naturale montane, adrenalina pompată de altitudine și pentru că reprezintă un obiectiv turistic în sine, unde poți îmbina plăcerea de a conduce pe un drum impecabil cu peisajele incredibile din Munții Parâng.

Astăzi, șoseaua este modernizată în totalitate, fiind accesibilă tuturor autoturismelor cu greutate de până la 7.5 tone.

Cum ajungi pe Transalpina

Transalpina se întinde pe 138 de kilometri iar pentru a ajunge pe această șosea, fie pornești din orașul Novaci din județul Gorj, fie pleci din Sebeș, județul Alba. Cei care locuiesc la sud de Meridionali, respectiv în Oltenia și Muntenia, vor frecventa traseul cu pornire din Novaci.

Pentru a ajunge pe Transalpina din București, ai de condus 257 de kilometri, drum pe care-l poți parcurge în 4 ore și jumătate cu mașina. Drumul urmează A1 București – Pitești, iar după ce treci de Dedulești, virezi la stânga pe 678A, spre Tepșenari – Rotărăști – Valcea Bălcească – Pleșoiu – Galicea. După ce traversezi râul Olt, vei face la dreapta pe DN64, după care virezi la stânga pe 677F spre Șirineasa – Dăești – Popești – Oteșani.

De aici, ții drumul care merge spre Horezu (DN67) și ajungi în Novaci.

Prima stațiune montană de pe traseul Transalpina, urcând dinspre Novaci, este Rânca.

De-a lungul șoselei Transalpina, vei putea admira mai multe obiective turistice precum:

• Vârful Păpușa (2136 m)
• Vârful Dengheru (2084 m)
• Lacul Petrimanu
• Vârful Urda (2228 m)
• Vârful Micaia (2170 m)
• Vârful Muntinu (2062 m)
• Râul Lotru
• Lacul Gâlcescu
• Mănăstirea Obârșia Lotrului
• Lacul Vidra
• Mănăstirea Oașa
• Lacul Oașa
• Lacul Tău

Cele mai populare stațiuni din apropiere sunt de departe Rânca și Voineasa.

Când se deschide Transalpina – Programul traficului rutier

De obicei, Transalpina se deschide traficului rutier între 1 iulie și 31 octombrie. Cu toate astea, în 2024, Transalpina va fi deschis începând cu data de 1 mai.

Programul poate fi ajustat în funcție de condițiile meteo existente, în special între Rânca și Obârșia Lotrului. Cu toate astea, aici zăpada persistă între lunile noiembrie și mai, sau chiar iunie.

Șoferii trebuie să știe că traseul poate fi parcurs doar pe timpul zilei, cu o viteză de maxim 30 km pe oră.

Așadar, din cauza virajelor și serpentinelor, există retricții de circulație între 22:00 și 06:00. De asemenea, limita de tonaj este de 7.5 tone.

Obiective turistice pe Transalpina

Iată cele mai frumoase obiective turistice de pe Transalpina:

Cheile Gilortului

Râul Gilort izvorăște din Munții Parâng, chiar de sub Vârful Parângul Mare (2519 m) prin două izvoare amplasate la 2350 m altitudine.

Mărginit de Vf. Mândra pe dreapta, respectiv Vf. Gruiu pe stânga, Gilortul parcurge un traseu montan care abundă în chei, repezișuri și cascade. În final, acesta ajunge la Novaci.

Acestea chei sunt spectaculoase prin peisajele impresionante și pădurile de brad care urmează cursul râului până în Novaci. De asemenea, cascadele create de râu conturează un peisaj idilic.

Pentru a ajunge la Cheile Gilortului, vei porni din Novaci, urmând cursul râului.

Drumul nu este modernizat, însă este accesibil.

Cheile Oltețului

Cheile Oltețului sunt situate în comuna Polovragi și fac parte dintr-o salbă generoasă de chei situate pe teritoriul județului Gorj. Aceste chei s-au format ca urmare a eroziunii râului cu același nume, care și-a săpat traseul între Munții Căpățânii și Munții Parâng, rezultând astfel un sector de chei cu o lungime de 2 kilometri.

Cheile fac parte dintr-un sit Natura 2000, iar rezervația ocupă aproximativ 150 de hectare.

Potrivit unor experți, aici se află cel mai îngust canion european, distanța între pereți fiind de aproximativ 3-4 metri.

Aici poți vedea peisaje superbe cu grote, cascade, abrupturi calcaroase și peste 400 de specii de plante, care mai de care mai frumoase. De-a lungul timpului, apele subterane au format aici o mulțime de peșteri, dintre care Polovragi este cea mai cunoscută.

Pasionații de sporturi extreme pot practica escaladă și alpinism.

Peștera Polovragi

Peștera Polovragi este una dintre cele mai apreciate peșteri din România, fiind situată pe malul Oltețului, în Munții Căpățânii. Peștera se află la 670 m altitudine pe suprafața comunei Polovragi, situată între localitățile Horezu și Baia de Fier din județul Gorj.

Comparativ cu alte peșteri din România, temperatura interioară este constantă, situându-se între 8 și 9 grade Celsius. Așadar, este o peșteră călduroasă și poate fi vizitată în orice perioadă a anului.

Este o peșteră călduroasă, cu un grad ridicat de umditate, despre care se spune adesea că aceasta “plânge”. Cu toate astea, picăturile provin din infiltrații, apa fiind obgată în bioxid de siliciu, carbonat de calciu sau oxid de fier, în funcție de straturile străbătute.

Deși lungimea cartată a peșterii de către speologi este de 10 kilometri, doar 800 de metri se pot vizita din galerie. Primul sector al galeriei Polovragi este cel mai accesibil, fiind de-a lungul timpului refugiu pentru numeroși călugări. Aici poate fi văzut și Scaunul lui Zalmoxe – o rădăcină a plantei de polovragă, împietrită în tavanul peșterii.

Mănăstirea Polovragi

În apropiere, poți vizita și Mănăstirea Polovragi. Aceasta mănăstire de maici este situată la poalele muntelui Piatra Polovragilor, chiar în vecinătatea Cheilor Oltețului.

Amplasată lângă Peștera Polovragi, chiar la marginea localității cu același nume, mănăstirea are peste 500 de ani vechime și a fost ctitorită de Radu Comisul și Patru Spătaru, fiii boierului Danciu Zamona.

Prima atestare documentară a bisericii aparține unui hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab.

Biserica mănăstirii a fost zidită în stil bizantin iar pictura bizantină a fost realizată odată cu răscumpărarea acesteia de către Constantin Brâncoveanu.

Crucea lui Ursache

Crucea lui Ursache este situată pe platoul Padeșului din Munții Căpățânii, la 1000 m altitudine. Aceasta a fost ridicată în anul 1800 de căpitanul de plai Ursache, protectorul Novacilor și Polovragilor din județul Gorj, numit pe atunci Jiul de sus.

Pe cele două laturi ale acestui monument istoric se pot identifica scrieri în slavonă.

În Antichitate, pe locul unde a fost ridicată crucea a existat o cetate dacică – Dava de la Polovragi, chiar pe timpul regelui Burebista.

Crucea lui Ursache se află la 2 ore de mers pe jos de Mănăstirea Polovragi, pe un drum forestier care trece prin apropierea Peșterii Polovragi. Traseul este marcat cu punct roșu și lasă zidurile mănăstirii pe partea stângă.

Drumul îți va deschide o panoramă superbă asupra Munților Căpățânii, chiar cu 20 de minute înainte de ajunge la cruce.

Peștera Muierii

Peștera Muierii este printre cele mai vizitate peșteri din România și totodată unul dintre cele mai cunoscute atracții turistice de pe Transalpina. Aceasta este situată în comuna Baia de Fier din județul Gorj, în apropiere de peștera Polovragi.

Denumită și Peștera Muierilor, peștera se întinde pe o lungime de peste 8 kilometri de metri, dintre care doar 860 m sunt vizitabili, și este dispusă pe 4 niveluri. Aceasta este formată dintr-un labirint de galerii care străbat banda calcaroasă dreaptă a Cheilor Galbenului din Munții Parâng, pe direcția nord-sud.

Primul nivel constă în rezervația speologică, fiind împărțit pe două sectoare, sectorul nordic cu o lungime de 1,500 de metri și sectorul sudic cu 880 m lungime.

Mai sus cu 40 de metri, se află etajul superior amenajat turiștilor și are o lungime de 573 de metri. Cu toate acestea, acest nivel se întinde pe 1,228 de metri.

Printre cele mai importante atracții ale peșterii se numără Domul Mic. Acesta sa format prin precipitarea calcitei și are forma unei cupole gotice. Alte încăperi pe care le poți vizita sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Sala Turcului, Galeria Minunilor, Sala cu Guano, Galeria Musteriană și Amvonul Candelabrul Mare. Cupola înaltă de 17 metri găzduiește o colonie de lilieci.

Peștera este foarte faimoasă întrucât aici s-au descoperit resturi fosile ale omului modern timpuriu, având o vechime de aproximativ 35,000 de ani, precum și numeroase artefacte paleolitice.

Lacul Gâlcescu

Lacul Gâlcescu este unul dintre puținele lacuri glaciare din România și este situat la 1925 m altitudine, în Munții Parâng. Situat într-o cuvetă de eroziune glaciară, lacul Gâlcescu este cel mai întins iezer glaciar din masivul Parâng, având o adâncime de 9.6 m și o suprafață de 3.1 hectare.

Interesant este că din partea nordică a lacului izvorăște râul Lotru. Malurile acestui lac sunt străjuite de jnepeni.

Este un loc de vis iar acest circ glaciar este format din trei căldări:

• Căldarea Dracului care găzduiește Lacul Păsări
• Căldarea lui Vidal, unde se află lacurile Vidal și Pencu
• Căldarea Gâlcescu, pe suprafața căreia se află lacul Gâlcescu

În prezent, acest lac este declarat monument al naturii iar împrejurimile acestuia formează o rezervație naturală.

Traseele pleacă din stațiunea Rânca iar durata medie a acestora este de aproximativ 5-6 ore. Pentru a scurta din drum, poți merge cu mașina până la popasul de pe platoul Muntelui Cărbunele, situat la 2107 m altitudine. De aici, vei urma traseul:

• Muntele Cărbunele – Șaua Iezerului (nemarcat, 30 de minute)
• Șaua Iezerului – Șaua Pleșcoaia (bandă roșie, 1 oră și 30 de minute)
• Șaua Pleșcoaia – Lacul Gâlcescu (triunghi roșu, 2 ore)

Valea Frumoasei și Lacul Oașa

Continuându-ți drumul pe Transalpina, poți ajunge în județul Alba, într-un loc de basm din Munții Șureanu: Lacul Oașa. Lacul se află chiar pe Valea Frumosei, într-o zonă sălbatică cu văi adânci, cascade la tot pasul și zeci de poienițe.

Nu trebuie să te abați de la drum decât câțiva zeci de metri.

Mihail Sadoveanu descrie locația Valea Frumoasei în cartea cu același titlu drept “undeva în Țara Ardealului, între ținuturile Inidoarei și Albei”.

Cu siguranță este unul dintre cele mai frumoase atracții turistice de pe Transalpina. Peisajele te vor încânta la tot pasul iar suprafețele forestiere care străjuiesc lacul conturează un colț de rai.

De asemenea, pe Valea Frumoasei poți ajunge mai rapid pornind dinspre Sebeș pe Transalpina, imediat după ce părăsești localitatea Petrești.

Lacul Oașa este unul dintre cele mai frumoase lacuri din zona Transalpina, iar priveliștea de aici este cu adevărat spectaculoasă.

Oașa este un lac de acumulare pe râul Sebeș și este situat chiar la limita județelor Alba și Sibiu. Amplasat la 1255 m altitudine, acesta este cel mai mare lac de acumulare de pe cursul Sebeșului.

Tot aici se află și Mănăstirea Oașa, însă este situată pe cealaltă parte a lacului.

Ce mai trebuie să știi despre Transalpina

Iată câteva curiozități pe care ar trebui să le cunoști înainte de a vizita Transalpina:

• Șoseaua străbate șase masive muntoase, respectiv Cîndrel, Șureanu, Lotru, Parâng, Latoriței și Căpățânii.
• Transalpina este drumul rutier aflat la cea mai mare altitudine din lanțul Carpaților.
• Cele mai frumoase serpentine se găsesc între Obârșia Lotrului și Rânca.
• Drumul poate fi parcurs cu orice tip de autoturism.
• A fost construit de armata romană în drumul spre Sarmisegetusa, însă a fost reabilitat de către nemți în Al Doilea Război Mondial.
• Acum un secol era o simplă potecă folosită de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții și a ajunge în Țara Românească.
• Astăzi leagă Oltenia din Transilvania și atinge cel mai înalt punct în Pasul Urdele, la 2.145 metri. Este cel mai înalt drum din România.
• A fost intitulat și Drumul Regelui întrucât a fost parcurs de Regele Carol al II-lea, împreună cu familia regală, imediat după ce a fost reconstruit în 1938.