Vulcanii Noroioși

Vulcanii Noroiosi

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari sunt amplasaţi pe teritoriul administrativ al comunei Scorţoasa, aceasta aparţinând judeţului Buzău.

Situl este situat din punct de vedere matematic la intersecţia latitudinii nordice de 45°20′22″ cu 26°42′28″ longitudine estică. Din punct de vedere altitudinal, aceştia se află la 322 m altitudine, întinşi fiind pe o suprafaţă de 22 ha. Numele provine de la mărimea celor trei vulcani, de peste 1.5 m, situaţi în centrul platoului.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mici, sunt localizaţi geografic pe teritoriul administrativ al comunei Berca, judeţul Buzău.

În ceea ce priveşte coordonatele geografice ale acestora, sunt amplasaţi în dreptul latitudinii nordice de 45°21′31″ intersecţaţi cu 26°42′42″ longitudine estică.. Altitudinal, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari sunt situaţi la 341 m, întinzându-se pe o suprafaţă de 16.5 ha. Mărimea craterului variază între 10 şi 100 cm.

Distanța București – Vulcanii Noroioși de la Pâcle este de 135 km și poate fi parcursă în aproxmativ 2h cu mașina.

Regiunea Berca este amplasată în extremitatea sudică a Geoparcului Ţinutul Buzăului, unde Vulcanii Noroioşi sunt situaţi.

Această regiune este cunoscută ca fiind una dintre cele mai reprezentative la nivelul întregii ţări, în ceea ce priveşte resursele de hidrocarbon, acestea aparţinând sedimentelor din Oligocen, Miocen (Burdigalian, Meoţian şi Sarmaţian), respectiv Pliocen (Ponţian, Dacian şi Romanian). (Paraschiv, 1975)

Având o suprafaţă de 929 ha, situl de importanţă comunitară ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, localizându-se în judeţul Buzău, pe raza administrativ-teritorială a localităţii Scorţoasa.

Din punctul de vedere al accesibilităţii, accesul se realizează pe DN10 (Buzău-Braşov) până la 18 km, apoi pe DJ Sătuc – Berca – Joseni – Policiori, până la 8 km, şi ulterior, pe DC Policiori – Pâcle, până la 5 km, plus 3 km la stânga pentru Pâclele Mici şi 1 km înainte pentru Pâclele Mari.

Ce sunt și cum se formează vulcanii noroioși

Vulcanii Noroioşi reprezintă formaţiuni constituite de gazele naturale care provin de la peste 3.000 de metri adâncime, acestea trecând prin solul argilos, aici intervenind şi apa din pânza freatică. Gazele împing cu o anumită presiune, spre suprafaţă, apa amestecată cu argilă. Astfel, nămolul care iese la suprafaţă se usucă la contactul cu aer, formându-se astfel structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Motivul pentru care nămolul care iese la suprafaţă este rece, este acela că vine din straturile de argilă.

Acest fenomen natural spectaculos este relativ rar întânlit în lume, turiştii fiind impresionaţi de peisajul ciudat pe care-l formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroc sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie.

La nivel global, se cunosc aproximativ 1.100 de vulcani noroioşi, în Europa – pe continent, existând foarte puţini, printre care-i amintim pe cei din Azerbaidjan.

Sub mări există mult mai mulţi vulcani noroioşi, precum cei din apele Norvegiei sau cei din mările Caspică şi Barent.

Potrivit unor cercetători, fenomenele din ariile postvulcanice care emit noroi, ca un rezultat al dezagregării locale a rocilor de la mică adâncime sub influenţa apelor hidrotermale acide, pot fi numite mofete. (Etiope şi Martinelli, 2009).

Vulcanii noroioşi datoraţi erupţiei gazelor hidrocarburice sunt consideraţi vulcani noroioşi în sensul strict. (Etiope şi Martinelli, 2009)

Aceştia apar în zonele bogate în zăcăminte de hidrocarburi, consecinţă a eliminării prin curgere sau erupţie a unui material suprapresurizat, alcătuit fiind din apă, gaze şi partea solidă reprezentată prin noroi sau brecie noroioasă.

Astfel, vulcanii reprezintă rezultatul proceselor geodinamice, fiind formaţi şi în structuri geologice intitulate anticlinale, acestea apărând asemenea unor strate bombate sub forma unei cupole alungite.

Erupţia vulcanilor arealului studiat s-a intensificat cu timpul, ajungând ca în noiembrie 2014 la o cantitate de aproximativ 130.000 m³ de noroi pe zi.

Vulcanii Noroioși din Buzău

În cadrul României, cea mai importantă locaţie este reprezentată de judeţul Buzău, existând însă, la o scară mai redusă, şi alte regiuni ale României precum Podişul Moldovei sau Podişul Transilvaniei.

La Pâclele Mari, vulcanii sunt amplasaţi altitudinal la 322 m, în cadrul unui platou de formă circulară, constituit fiind din produse ale erupţiilor numeroşilor vulcani activi sau fosili, cu conuri respectiv dimensiuni variabile.

Conurile active nu depăşesc 3 m înălţime, în timp ce conurile fosile ajungând la înălţimi chiar de 8 m. Pe suprafaţa noroiului fluid, pluteşte spuma de hidrocarburi, spumă formată la momentul ieşirii gazelor din interiorul scoarţei.

La Pâclele Mici, vulcanii sunt amplasaţi altimetric la 341 m iar potrivit cercetărilor efectuate, vatra vulcanilor se găseste la o adâncime de peste 3000 m. La nivelul acestor vulcani, conurile fosile lipsesc. Vegetaţia lipseşte cu desăvârşire de pe platouri, formele fiind variate, create atât de noroiul fluid care curge, cât şi de procesele de eroziune, lăsând impresia unor terenuri selenare.

Întrucât în jurul craterului noroiul este proaspăt sau cel mult în curs de uscare, la mijloc respectiv periferia acestuia, este uscat şi brăzdat de crăpături, înscrise în sisteme poligonale a căror dimensiuni sunt variabile. În timpul precipitaţiilor lichide, apa se scurge sub forma unor şuviţe pe flancurile conurilor, creând astfel, prin procesul de eroziune, un ansamblu de şănţuleţe, rigole şi chiar ravene.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii naturale din Europa, fiind desfăşuraţi în cadrul Subcarpaţilor de Curbură.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari
Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari

Vulcanii Noroioşi sunt formaţi datorită erupţiilor de gaze din pământ, acestea antrenând către suprafaţă, variabile cantităţi de nămol şi apă. Aceştia prezintă cratere de până la 6 m înălţime, erupţiile fiind permanente sau intermitente, iar intensitatea, dependentă de cantitatea apei meteorice infiltrate în sol.

În perioadele secetoase, în jurul acestor vulcani, se formează suprafeţe de eflorescenţe de săruri sub forma de crustă, lipsite complet de vegetaţie ecologică.

Astfel, această “lavă” vâscoasă îşi are provenienţa din procesul de dizolvare a marnelor şi a argilelor întânlite în calea apei antrenate spre suprafaţă, de presiunea gazelor.

În jurul acestora, se dezvoltă o vegetaţie interesantă, care, cu timpul, s-a adaptat gradului ridicat de salinitate.

Fiind cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioşi prezintă aceeaşi structură asemenea celorlalţi vulcani, în interiorul lor producându-se procese relativ similare.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici sunt repartizaţi între două comune, respectiv Berca şi Scorţoasa, ambele fiind din judeţul Buzău.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari
Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari

Harta Vulcanilor Noroioși

Cele două rezervaţii naturale, cunoscute sub denumirea de Vulcanii Noroioşi, sunt amplasate geografic în Depresiunea Berca din Subcarpaţii de Curbură, la aproximativ 30 de km de oraşul Buzău.

Din punctul de vedere al accesibilităţii, accesul în zonă se realizează astfel: se merg 18 km pe drumul naţional DN10 Buzău, până la Sătuc, 8 km pe drumul judeţean Sătuc – Berca – Joseni – Policiori, 5 km pe drumul comunal DC Policiori – Pâclele Mici, de aici mergându-se 3 km spre stânga pentru a ajunge la Pâclele Mici, şi 1 km înainte pentru a ajunge la Pâclele Mari.

Aşadar, la câţiva kilometri nord de satul Berca, se află cele două arii protejate, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici. Accesibili pe un drum modernizat, Vulcanii Noroioşi constituie unul dintre cele mai interesante monumente ale naturii din judeţul Buzău.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici sunt repartizaţi între două comune, respectiv Berca şi Scorţoasa, ambele fiind din judeţul Buzău.

Vulcanii Noroiosi harta
Harta Vulcanilor Noroioși din România

Cazare la Vulcanii Noroioși

Pentru a rezerva cazare la Vulcanii Noroioși, vă recomandăm să faceți rezervare direct la proprietar, fără niciun comision.

Astfel, veți putea contacta telefonic proprietarul fiecărei unități de cazare pentru a plănui toate detaliile necesare unui sejur cât mai reușit.

Te-ar putea intersa și...

obiective turistice Bistrita

Top 18 locuri de vizitat în Bistrița și împrejurimi

Bistrița este Poarta Transilvaniei și unul dintre cele mai vechi orașe din regiune, fiind atestat documentar ca oraș în anul… Află mai multe

Rimetea unul dintre cele mai faine locuri de vizitat in judetul Alba

10 locuri de vizitat în județul Alba

Județul Alba este un punct de reper atât pentru istoria României cât și o comoară ascunsă din inima Transilvaniei. De… Află mai multe

obiective turistice Alba Iulia

Top 11 obiective turistice în Alba Iulia

Alba Iulia este un oraș captivant situat în inima Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureș. Cu o istorie milenară,… Află mai multe

Compară cazări

Compară