Top 18 locuri de vizitat în Bistrița și împrejurimi

Bistrița este Poarta Transilvaniei și unul dintre cele mai vechi orașe din regiune, fiind atestat documentar ca oraș în anul 1264.

Situat în nord-estul Podișului Transilvaniei, la poalele munților Bârgău, Bistrița își datorează în mare parte existența colonizării germane medievale.

Acest oraș săsesc este cel mai nordic oraș germanic din Transilvania

Mai mult, este reședința județului Bistrița-Năsăud, județ care găzduiește păduri vaste, văi pitorești și o mare parte a Parcului Național Munții Rodnei, situat în grupa nordică a Carpaților Orientali.

Ca atare, am decis să structurăm acest articol în două mari secțiuni. Prima parte prezintă obiectivele turistice din Bistrița, în timp ce a doua parte ilustrează cele mai faine locuri de vizitat din județul Bistrița-Năsăud.

Dacă nu ți-ar rezervat sejurul, vezi cele mai faine locuri de cazare în Bistrița-Năsăud.

Obiective turistice în Bistrița

Cele mai importante obiective turistice din Bistrița sunt Centrul Istoric, Biserica Evanghelică, Ansamblul Șugălete, Casa Argintarului, Parcul cu peri seculari, Turnul Dogarilor, Atelierul de Cafea, Sinagoga, Parcul Central și Parcul Municipal.

1. Centrul istoric

Nu rata o vizită în centrul istoric al Bistriței, mai precis pe Pietonalul Liviu Rebreanu. Cu o lungime de 300 de metri, această străduță pietonală este plină de terase și are totodată un aer istoric prin clădirile vehi pe care le găzduiește.

Cu un număr ridicat de pasaje pietonale și străduțe înguste, Centrul vechi al Bistriței este locul perfect pentru o plimbare de promenadă.

Dacă îți place cafeaua sau latte-ul, vizitează Copacul de Cafea, iar pentru o atmosferă mai boemă, mergi la Atelierul de Cafea, situat la 5 minute de mers pe jos de pe Pietonalul Liviu Rebreanu, chiar la intersecția Gheorghe Șincai cu Str. Mihai Eminescu.

2. Biserica Evanghelică

Biserica Evanghelică din Bistrița este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului și a fost construită în secolul al XIII-lea. Biserica găzduiește cel mai înalt turn din piatră din Transilvania, având o înălțime de 75 de metri.

Acesta depășește chiar și înălțimea turnului Bisericii Evanghelice din Sibiu, care are o înălțime de 73.34 m.

Legenda spune că sibienii au avut ambiția de a-i depăși înălțimea și și-au trimis delegați în Bistrița, care l-au măsurat cu o funie.

La o petrece dată în cinstea acestora, unde aceștia au servit vinars, bistrițenii le-au scurtat funia pe ascuns. Atunci când sibienii și-au inaugurat turnul, au descoperit cum au fost păcăliți.

Johannis Plebanus de Bystricia este primul paroh atestat documentar, figurând în registrele de evidență ale dijmelor papale între 1332 și 1333.

Inițial, biserica a fost o bazilică romană cu trei nave, după care a fost extinsă la mijlocul secolului al XVI-lea. În a doua etapă de dezvoltare, biserica a fost reconstruită, de această dată în stilul gotic. Tot atunci a fost ridicat și un altar închinat apostolilor Petru și Pavel. În cea de-a treia etapă de construcție, între 1475 și 1520, edificiul a devenit o biserică de tip hală, în stil gotic.

Ultimul proces de restaurare a avut loc între 2008 (odată cu incendiul de atunci) și 2023.

Astăzi, biserica găzduiește o colecție de mobilier medieval și o orgă realizată de Johann Prause din Brașov în 1795.

Biserica Evanghelică din Bistrița poate fi vizitată zilnic între 10:00 și 18:00, mai puțin în zilele de luni și marți. Tariful de vizitare este de 10 lei de persoană.

3. Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului

Cunoscută ca Biserica de la Coroană sau Mănăstirea minorită “Sf. Andrei“, Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului este un monument istoric și arhitectural care datează din secolul al XIII-lea.

Situată în Piața Mare din municipiul Bistrița, biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului a fost construită între anii 1270 și 1280 ca biserică a mănăstirii minorite și este cel mai vechi monument istoric din Bistrița.

Lăcașul de cult a fost construit în stil gotic timpuriu și a suferit de-a lungul timpului multiple transformări. Între 1518 și 1520, biserica a fost modificată în stil gotic târziu, sub conducerea lui Sigismund. Ulterior a suferit adăugiri în stilul baroc.

Dacă în secolul XIII a fost construită ca biserică a minoriților, aceasta a fost cumpărată de greco-catolici în 1895, funcționând până în 1948 ca biserică greco-catolică. În 1948, biserica devine parte a Bisericii Ortodoxe, iar interiorul se bucură de o pictură de tradiție bizantină.

4. Ansamblul Șugălete

Complexul Șugălete din Bistrița este cel mai lung șir de case medievale din România, cu arcade la parter.

În secolul XV, Bistrița era printre cele mai importante orașe ale Transilvaniei și făcea parte din cele șapte cetăți medievale.

Astăzi, ansamblul urban Șirul Șugălete este una dintre cele mai tipice construcții renascentiste ale Transilvaniei.

Complexul este format din 13 clădiri gotice construite în perioada renascentistă și reprezintă un exemplu arhitectural de tranziție de la stilul gotic la stilul renascentist.

Casele ansamblului au fost construite între secolele XV – XIX, având intrări spațioase și etaj. Parterul acestora avea scop comercial fiind folosit ca prăvălii, depozite și ateliere.

Curțile spațioase ale caselor găzduiau obiecte de vânzare, ansamblul fiind situat chiar în inima comerțului bistrițean. Aici funcționa și piața de cereale – Kornmarkt. Etajul superior al caselor era folosit de elita bistrițeană drept locuință.

Valoarea acestui edificiu gotic stă în detaliile arhitecturale precum steaua cu 6 colțuri – semnul de protecție divină, pace și armonie, semiluna, și statuia Sf. Nicolae – protectorul orașului și parohiei Bisericii Evanghelice din Bistrița.

5. Casa Argintarului

La câțiva pași de complexul Șugălete se află Casa Argintarului.

Casa Argintarului este o construcție renascentistă care a fost locuința unui meșter bijutier, de unde provine și numele acestui obiectiv.

În arcul ferestrei de la parter se află două potire sculptate, care reprezintă simbolul breslei.

Astăzi, acest edificiu găzduiește o expoziție permanentă a pictorului Norber Thomae, un artist cu origini bistrițene.

Casa Argintarului poate fi vizitată zilnic între 10:00 și 18:00, cu excepția zilei de luni când acesta este închis. Tariful de vizitare este de 8 lei pentru adulți, cu ghid inclus.

6. Parcul cu peri seculari

Situat pe dealul Cocoș din vecinătatea orașului Bistrița, Parcul cu peri seculari din satul Unirea este un loc inedit și unul dintre atracțiile turistice ale împrejurimilor orașului Bistrița.

Legendele spun că pe acest deal, sașii proaspăt căsătoriți veneau aici pentru a planta un păr.

Nouă cercetători au studiat perii seculari ai acestui parc și au rămas uluiți întrucât aceștia nu sunt atinși de boli.

Parcul cuprinde peste 1.000 de arbori și pomi fructiferi, cu peste 28 de soiuri de peri plantați acum 100-150 de ani de sașii din zonă.

Astăzi, parcul este un proiect marca Clubul Lions Bistrița și are ca scop protejarea arealului cu peri plantați odinioară de sașii bistrițeni precum și păstrarea valorilor moștenite.

Acest parc este tranzitat și de cel mai important traseu turistic din România – Via Transilvanica.

Clubul Lions a construit de curând un uscător de fructe și o scară de acces în mansarda unei căsuțe tradiționale românești care va folosi drept refugiu și spațiu de odihnă celor care călătoresc pe Via Transilvanica.

7. Turnul Dogarilor

Turnul Dogarilor este singurul turn păstrat din turnurile cetății medievale Bistrița. Acest turn de 25 de metri înălțime este o mărturie a istoriei zbuciumate a orașului.

Construcția este formată din trei niveluri. Nivelurile superioare găzduiesc încăperi, în timp ce partea inferioară nu este compartimentată și a fost folosită ca magazie.

Potrivit unei legende, turnul este legat de restul orașului printr-o rețea de canale, care lega cetatea de Biserica Evanghelică, Ansamblul Sugălete și dealul din nordul cetății. Această rețea de canale servea drept refugiu în cazul asediilor.

Construcția turnului a început în secolul al XV-lea însă nevoia unei cetăți cu turnuri de apărare a apărut în anul 1241, atunci când tătarii au cucerit târgul Rodna și târgul Nosa – vechea denumire a Bistriței.

Ulterior acestui atac, tătarii s-au retras iar locuitorii au început construirea cetăților de piatră. Pe atunci, legislația urbană medievală germană spunea că o așezare poate atinge statutul de oraș doar dacă reușea să își ridice o cetate de piatră și să o întrețină cu armată proprie.

8. Atelierul de Cafea

Atelierul de Cafea este unul dintre cele mai inedite locuri de vizitat în Bistrița. Locația este situată în apropiere de centrul vechi al orașului, pe străduțele înguste ale Bistriței.

Aroma cafelei de învăluie încă de cum pășești în clădire, iar designul retro te conduce în atmosfera vremurilor de odinioară. Nu este doar un loc, ci o experiență.

Ambianța plăcută, mobilierul rustic și muzica anilor 80 fac din acest loc un adevărat muzeu al cafelei, fiind unul dintre cele mai frumoase locuri în care poți servi o cafea.

9. Sinagoga din Bistrița

Sinagoga din Bistrița a fost constrută în 1856 și este una dintre cele mai frumoase clădiri care au rămas moștenire de la evreii care au locuit în Bistriția.

Construită în stil arhitectural eclectic, sinagoga are o suprafață de 580 mp și este unul dintre cele mai vechi monumente de cult mozaic din România și face parte din cele șapte sinagogi românești cu o vechine de peste un secol.

Aceasta a fost reabilitată în 2007 prin programul “Cultura 2000”, fiind folosită în prezent ca centru multicultural de Societatea de Concerte Bistriţa.

Odată cu reabilitarea, pereții acestei sinagogi au fost poleiți cu aur și argint, folosindu-se 5 kg de aur și 8 kg de argint.

Lăcașul de cult are astăzi o capacitate de 300 de locuri și este ridicat în amintirea evreilor deportați din județul Bistrița-Năsăud.

Acest obiectiv turistic este situat pe str. General Grigore Bălan nr. 10.

10. Parcul Central și Parcul Municipal

Situat în apropiere de Turnul Dogarilor, Parcul Municipal Regele Mihai I are o vechime de peste 100 de ani, fiind amenajat la începutul secolului al XX-lea de către primăria locală.

Cu o suprafață de 7 hectare, parcul situat pe malul drept al Bistriței este principalul loc de promenadă pentru bistrițeni.

Aici poți admira Palatul Culturii și statuia lui George Coșbuc. De aici, poți da o fugă în Parcul Central, acesta fiind o oază de verdeați în Centrul istoric a orașului.

11. Castelul Teleki din Posmuș

Castelul Teleki este situat în satul Posmuș și datează din 1752, fiind construit la dorința lui Pál Teleki și al soției sale, Borbála Haller.

Situat la 30 de minute de Bistrița, pe Via Transilvanica, castelul este un ansamblu de monumente istorice din secolele XVIII-XIX, amplasate pe o suprafață de 11 hectare.

În ciuda faptului că a trecut prin numeroase evenimente nefaste precum incendiul din 1823, revoluția din 1848 când a și fost jefuit, naționalizarea și translocarea operelor de artă de către sovietici, castelul amanetat a revenit în proprietatea consiliului județean Bistrița-Năsăud în 1999.

În 2022, Castelul Teleki, în urma unui proces de restaurare care i-a adus frumusețea de odinioară, a fost deschis publicului și poate fi vizitat gratuit.

Curtea castelului găzduiește un stejar secular plantat în anul 1406, cu o înălțime de 29 de metri și un trunchi a cărui circumferință este de 7.2 m.

Locuri de vizitat în județul Bistrița Năsăud

Cele mai frumoase locuri de vizitat în Bistrița-Năsăud sunt lacul Colibița, Pasul Tihuța, satul Piatra Fântânele, Via Transilvanica, rezervația Tinovul Mare și stațiunea Sângeorz-Băi.

12. Lacul Colibița

Lacul Colibița este un lac artificial de acumulare situat la 970 m altitudine în Munții Călimani, în apropiere de Bistrița Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud.

Acesta se întinde pe o suprafață de 270 hectare și are o adâncime de până la 90 de metri.

Situat într-un peisaj montan spectaculos, lacul este una dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Bistrița-Năsăud.

Cu o lungimea de 13 km și un volum de apă stocat de 65 milioane de metri cubi, acest lac antropic s-a născut ca urmare a necesității construirii unei amenajări hidroenergetice în zonă.

Așa a luat naștere Barajul Colibița, care a fost construit între anii 1977 și 1991, pe râul Bistrița Bârgăului, având scop hidroenergetic.

Barajul Colibița, construit din anrocamente, are o înălțime de 92 de metri și o lățime de 300 de metri, cu lungimea coronamentului de 251 m.

Colibița se remarcă prin proprietățile curative ale aerului similare cu cele din Munții Alpi, având o valoare medie a concentrației maxime de ozon este de 90 micrograme/mc, mult peste media țării de 72,6 micrograme/mc.

Așadar, este unul dintre locurile cu cea mai mare puritate a aerului din România.

Acest lac este situat la 54.8 km de municipiul Bistrița-Năsăud, drum care poate fi parcurs cu mașina în aproximativ o oră și jumătate. Din Bistrița Bârgăului, mai ai de parcurs 7 kilometri pe un drum cu peisaje pitorești.

Pe malul lacului se află și satul Colibița, aceasta fiind atestată documentar în anul 1760.

Până în 1940, Colibița era o stațiune climaterică renumită pentru afecțiuni pulmonare, datorită concentrației ridicate de ozon și iod din aer.

13. Pasul Tihuța

Pasul Tihuța este una dintre cele mai dificile trecători din Europa și traversează Munții Bârgăului din grupa nordică a Carpaților Orientali, Denumit și Pasul Bârgău, pasul Tihuța leagă Transilvania de Bucovina și este situat la 1227 m altitudine.

Pasul Tihuța este traversat de drumul european E58, care leagă Bistrița de Vatra Dornei, și implicit Depresiunea Dornelor și Depresiunea Colinară a Transilvaniei.

Deși unii istorici afirmă că drumul a fost construit de romani în anul 260, ca urmare a dorinței de extindere a imperiului către Bucovina de astăzi, alții susțin că drumul a fost construit în timpul dominației austro-ungare cu scopul de a avea un drum grăniceresc. Acesta a fost prelungit în anii 1760, la porunca Mariei Tereza.

Poziția altimetrică ridicată oferă o panoramă superbă asupra munților Rodnei, fiind unul dintre cele mai pitorești trasee rutiere din România.

Mai mult, Pasul Tihuța este un labirint de serpentine cu o lungime de 82 de kilometri și poate fi parcurs în aproximativ o oră și jumătate, în condiții de trafic favorabile.

Accesul pe timp de iarnă este destul de dificil

Stațiunea Vatra Dornei se află la o distanță de doar 37 km distanță de Pasul Tihuța.

Dacă ajungi să traversezi Pasul Tihuța, poți vizita:

• Satul Cioșa
• Satul Dornișoara Calimanului
• Măgura Calului
• Vârful Piatra Fântânele
• Izvorul La Borcut

14. Satul Piatra Fântânele

Piatra Fântânele este o stațiune montană situată la poalele munților Călimani, la 1.100 m altitudine, în apropiere de Pasul Tihuța.

Amplasată în comuna Tiha Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud, la doar 45 de km de municipiul Bistrița, stațiunea dezvăluie peisaje pitorești, fiind unul dintre cele mai pitorești localități din Carpații Orientali.

Aici poți vizita Mănăstirea Piatra Fântânele, care își are origininea în anul 1928, când părintele ierodiacon Vasile Luncan a ridicat acest paraclis de rugăciune.

Piatra Fântânele este renumită și pentru hotelul Castel Dracula, un castel medieval ridicat în anul 1983 la 1116 m altitudine, care a funcționat dintotdeauna ca hotel. Locul pare a fi asemănător castelului descris de Bram Stoker în romanul său publicat în 1897 – Dracula.

Iubitorii sporturilor de iarnă pot schia în Pasul Tihuța pe una dintre cele 3 pârtii: Tihuța 1, Tihuța 2 și Tihuța 3.

Tihuța 1 are o lungime de 380 m și este deservită de telescaun, având grad de dificultate redus.

Tihuța 2 are o lungime de 820 m, cu un grad mediu de dificultate și este deservită de un telescaun.

Tihuța 3, cu o lungime de 300 m și grad de dificultate mediu este, de asemenea, deservită de o instalație cu telescaun.

15. Via Transilvanica

Via Transilvanica este unul dintre cele mai lungi trasee de drumeție, cu o lungime de peste 1.400 km. Acesta străbate Transilvania și face legătura între Putna, județul Suceava și Drobeta-Turnu Severin din județul Mehedinți.

Via Transilvanica se întinde pe 7 regiuni istorice și 10 județe, traversând 12 situri din patrimoniul mondial UNESCO.

Traseul unește comunități din sate tradiționale cu peisaje de poveste și poate fi străbătut pe jos sau cu bicicleta.

Via Transilvania a fost inaugurat în 2022 și este străbătut de 950 de borne sculptate în andezit, traversând județele Suceava, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș Severin și Mehedinți.

Bistrița este străbătută de traseul Via Transilvanica între bornele BN082 și BN0143. Județul Bistrița-Năsăud este străbătut de bornele BN001 – situată la 912 m altitudine la între localitățile Tătaru (jud. Suceava) și Lunca Ilvei (jud. Bistrița-Năsăud) și BN143 – situată la 528 m altitudine, în apropiere de localitatea Monor.

Astăzi, traseul poartă turiștii prin satele tradiționale românești pentru a se bucura de farmecul sălbatic al Transilvaniei, unde oamenii încă trăiesc de pe urma pământului.

În ultima perioadă, a devenit una dintre cele mai frumoase atracții turistice pentru iubitorii de drumeții și ciclism.

Acest traseu este unul dintre cei mai puternici ambasadori ai României în materie de turism și totodată unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România.

16. Rezervația Tinovul Mare

Tinovul Mare este cea mai mare rezervație de turbă din România și este situată în satul Poiana Stampei, județul Bistrița Năsăud. Situată în Depresiunea Dornelor, la poalele munților Călimani, Tinovul Mare se întinde pe o suprafață de 682 hectare.

Tinovul reprezintă o zonă mlăștinoasă unde se acumulează turba. Practic, sunt soluri bogate în materie organică provenită de la plante. Acestea nu se descompun sau se descompun parțial ca urmare a lipsei oxigenului.

Turba este utilizată ca îngrășământ natural în agricultură însă reprezintă și un cumbustibil cu valoare calorică scăzută.

Flora acestui sit include, pe lângă mușchiul de turbă, specii precum feriga, pedicuța, brădișorul, vițelarul, rusulița, mâna Maicii Domnului, nu-mă-uita, rogozul, păiușul și iarba albastră. De asemenea, aici poți admira și ienupărul pitic, aninul alb, iova și mesteacănul.

Traseul are o lungime de 2 km dus-întors și poate fi parcurs la pas în aproximativ o oră, pe un podeț din lemn.

Pe traseu, vei întânli numeroase panouri turistice, care-ți prezintă cum s-a format, ce plante și animale poți întânli aici și de ce este important ca intervenția ta antropică să nu fie sesizabilă mediului.

Între lunile mai și iunie, pădurea capătă o nuanță de alb ca urmare a bumbăcăriței – o plantă care și-a găsit în solurile acide condiții prielnice de dezvoltare.

Așadar, nu ezita să pășești într-o superbă pădure de tip turbărie, o adevărată bijuterie naturală.

În dreptul localității Poiana Stampei, drumul se abade spre satul Dornișoara, pe care va trebui să-l urmezi pentru încă 4 km, până în dreptul unei intersecții care prezintă panoul informativ de intrare în rezervație.

17. Stațiunea Sângeorz-Băi

Stațiunea Sângeorz-Băi este o stațiune balneo-climaterică situată la 435 m altitudine în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, pe cursul superior al râului Someşul Mare.

Amplasată în partea sudică a munților Rodnei, la 41 km NE de municipiul Bistrița, stațiunea este renumită pentru izvoarele minerale și peisajele pitorești.

Dacă ajungi aici, e bine de știut că Băile Sângeorz-Băi sunt recunoscute pentru proprietățile terapeutice prin izvoarele minerale carbogazoase, bicarbonate și sulfuroase.

Aici te poți bucura de numeroase tratamente balneare precum băi cu apă minerală, băi de nămol și hidroterapie.

În apropiere se află și cascada Cheilor – Valea Cormaia, situată la doar 4 km de stațiune. De asemenea, poți vizita lacul Lala – cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei.

18. Satul Ciocănești

Ciocănești, situat la o distanță de o oră și 40 de minute (104 km) de municipiul Bistrița, este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din Bucovina.

Acest sat muzeu cu peste 600 de gospodării își păstrează originile din generație în generație și este unic în România prin modul în care localnicii își încondeiază casele.

Fiecare casă este pictată cu modele geometrice sau florale, inspirate după costumele populare sau ouăle încondeiate.

Așadar, nu rata o aventură în lumea satului de altădată.