Top 13 obiective turistice din Harghita

Există o mulțime de obiective turistice în Harghita, iar asta se datorează faptului că județul este ocupat în mare parte de masive montane care conferă un peisaj pitoresc.

Amplasat în estul Transilvaniei, județul Harghita este un tărâm magic cu o istorie bogată, un cadru natural complex și o mulțime de atracții turistice.

Prin prezența depresiunilor intramonane și a masivelor montane precum Munții Harghita, Munții Hășmaș, Munții Giurgeului și Munții Ciucului – grupe montane situate în Carpații Orientali, județul Harghita este un județ cu unic, care atrage atât prin frumusețile naturale, cât și prin cultura autentică.

De la experiențe autentice și locuri de poveste la oameni primitori și o cultură gastronomică impresionantă, acest județ te va surprinde cu siguranță, fiind locul ideal pentru a-ți petrece un concediu de poveste.

Iată cele mai frumoase obiective turistice din Harghita:

1. Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana, situat lângă Băile Tușnad, este singurul lac de origine vulcanică din Europa Central-Estică. Lacul este înconjurat de pereții abrupți ai conului vulcanic din cadrul Masivului Ciomatu (parte a munților Harghita) – cei mai tineri munți vulcanici din Carpații românești.

Format în partea de jos a craterului vulcanic sudic al Masivului Ciomatu, lacul Sfânta Ana este situat la 946 m altitudine și are un diametru de 1737 de metri, cu adâncimea maximă de 6.5 m.

Deși craterul vulcanic este stins, studiile ne arată că ultima erupție ar fi fost acum 9800 de ani, lacul fiind inițial o turbărie.

În partea nordică și nord-estică a lacului poți admira turbă plutitoare cu grosimi de până la un metru, aici fiind început un proces de sedimentare – practic, fundul lacului este acoperit cu nămol.

În prezent, lacul se alimentează din ploi și topirea zăpezilor, iar pe marginea craterului își fac prezența 13 pârâiașe cu caracter temporar, care aduc apa și pietrișul în lac.

Este fără doar și poate cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Harghita, cadrul natural fiind de poveste – o zonă montană, împădurită, dominată de vârfurile

În craterul nordic, de cealaltă parte, se află turbăria Mohoș, unde poți admira o serie de specii de plante rare care datează din epoca glaciară. Aici se află Tinovul Mohoș, craterul geamăn al celui în care s-a format lacul. Interesant de menționat este că acum câteva mii de ani, ambii vulcani erupeau simultan.

Ambele cratere fac parte din Rezervația Naturală Mohoș, structurată pe Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș, zona fiind inclusă în rețeaua siturilor Natura 2000 ca ROSCI0248 – Tinovul Mohoş – Lacul Sfânta Ana.

Cum ajungi la Lacul Sfânta Ana? Ei bine, fie din Sfântu Gheorghe pe E578 prin Bixad în 45 de minute, fie din Miercurea-Ciuc prin Băile Tușnad pe drumul E578 în aproximativ 40 de minute. Lacul se află la 55 km de Mirrcurea Ciuc și 48 de km de Sfântu Gheorghe.

Din Miercurea-Ciuc poți ajunge în Băile Tușnad și cu un maxi-taxi, cu 3 curse pe zi, durata uneia fiind de 30 de minute, iar prețul unui bilet fiind de 10 lei. Acestea sunt operate de One Impex SRL și Transbus Codreanu, cursele fiind operate zilnic între 07:30 și 20:00.

Din Băile Tușnad, mai precis din apropierea hotelului Tușnad, poți face o drumeție pe traseul marcat cu cruce roșie până la conul vulcanic, respectiv pe cel marcat cu cruce albastră până la Carpitus. Traseul are o durată de 2 ore și jumătate până ajungi la lac, iar traseul înapoi spre oraș poate fi parcurs în aproximativ o oră.

2. Parcul Mini Transilvania

Parcul Mini Transilvania, situat în Băile Seiche la doar 4 kilometri de Odorheiu Secuiesc, este singurul parc tematic multicultural din România.

Parcul se întinde pe o suprafață de 8000 de metri pătrați, găzduind o expoziție în aer liber cu peste 120 de machete la scară redusă ale monumentelor istorice reprezentative ale Transilvaniei, incluzând castele, cetăți, mănăstiri din Patrimoniul UNESCO și biserici fortificate.

De asemenea, parcul găzduiește și o mini-cetate medievală, Muzeul Apelor Minerale, Muzeul Porților Secuiești, o zonă de agrement și un teren de joacă pentru copii.

Parcul a fost gândit pentru a ilustra diversitatea arhitecturală a Transilvaniei, modelele fiind realizate de Domokos Vajda și Auróra Németh Hajnal.

Expoziția în aer liber este cu adevărat unică în România, parcul fiind inspirat din parcurile Minimundus (Klagenfurt, Austria) și Mini Europa (Bruxelles, Belgia). Iar în 2023 și 2024, parcul a fost desemnat drept Destinația Anului din România la categoria Distracție și Aventură.

Parcul poate fi vizitat zilnic între orele 10:00 și 19:00. Prețul unui bilet este de 40 de lei pentru adulți și 25 de lei pentru copii și pensionari.

Dacă vrei să te plimbi cu Mini Mocănița, prețul unui bilet este de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii.

Cei mici au la dispoziție și Insect Park, situat chiar lângă parcul Mini transilvania, unde vor putea admira insectele gigant de până la 2 metri înălțime. Cu peste 40 de exponate gigant, acesta este singurul astfel de parc din România.

Programul de vizitare al Insect Park este zilnic între 10:00 și 18:00 iar prețul unui bilet este de 25 de lei pentru adulți și 15 lei pentru copii și pensionari.

3. Lacul Roșu

Lacul Roșu, cunoscut ca Lacul Ghilcoș, este cel mai mare lac de baraj natural din România, fiind situat la poalele muntelui Hășmașul Mare din județul Harghita, la altitudinea de 983 de metri.

Format în urma unei surpări de versant care a blocat Valea Bicazului la cutremurul de 6.9 grade pe scara Richter din 1838, lacul se remarcă printr-o culoare roșiatică dată de aluviunile bogate în oxizii de fier proveniți de pe Pârâul Roșu.

Odată cu această dislocare, valea a fost obturată iar pădurea de brazi a fost inundată, rezultând unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România.

Lacul, situat în apropierea Cheilor Bicazului la 10 km de Bicaz-Chei și 26 km de Gheorgheni, are o suprafață de 12 hectare, cu o lungime de 2.5 km și o lățime cuprinsă între 100 și 200 de metri, adâncimea maximă a lacului fiind de 12.5 m. Turul lacului îți ia aproximativ o oră și jumătate de mers la pas.

Odată cu inundarea pădurii din apropiere, pe luciul apei pot fi văzute și cioturi de molizi care conturează un peisaj pe cât de ciudat pe atât de fascinant.

4. Cabinele montane panoramice

Situate în apropiere de Cheile Bicazului, mai precis în Munții Hășmaș din Carpații Orientali, la limita nord-estică a județului Harghita, cabinele montane sunt două refugii montane cu vedere panoramică, create de Serviciul Salvamont în anul 2021 în colaborare cu autoritățile județene din Harghita. Una este situată pe Muntele Piatra Poienii, cealaltă fiind amplasată pe Muntele Ghilcoș.

Asamblate în atelier și urcate pe munte prin intermediul unui elicopter, refugiile montane oferă o experiență unică, fiind singurele din România (cel puțin deocamdată). Structura acestora este metalică iar materialul din care sunt făcute este lemnul.

La interior, cele două cabine montane dispun de o masă, un pat supraetajat, băncuțe, 2 beenbag-uri și o mini-bibliotecă. De asemenea, de menționat este peretele panoramic din sticlă care oferă o priveliște de vis.

Dacă dorești, poți chiar înopta în una dintre aceste refugii montane. Prețul este de 50 de lei de persoană pe noapte. Pentru a face o rezervare, sună la 0744701815 sau rezervă online din aplicația In Time, disponibilă atât în Google Play cât și în App Store.

Primul refugiu este situat pe Piatra Poienii din Cheile Bicazului, pe traseul care leagă Podul Ungurilor de Cheile Bicăjelului și podul suspendat. De aici poți admira Muntele Suhardul Mic, Piatra Altarului și o parte a cheilor Bicazului dinspre Lacul Roșu.

Dacă dorești să ajungi la refugiul montan de pe Muntele Ghilcoș, urmează traseul cu cerc albastru pe ruta Lacul Roșu – Șaua Vereșcheu – Belvedere Piatra Ghilcoș, care se intersectează cu traseul marcat cu triunghi roșu.

Pe scurt, este vorba de traseele cu numărul 50 și 53 de pe harta Munții Noștri. Refugiul este cel mai frumos punct de belvedere de deasupra prăpastiei de pe Piatra Ghilcoșului.

5. Stațiunea Mădăraș

Stațiunea Mădăraș, una dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din Harghita, este printre cele mai spectaculoase stațiuni de schi din România.

Amplasată la 1675 m altitudine în Munții Harghita, stațiunea Harghita-Mădăraș este una dintre puținele stațiuni montane din România unde iarna te poți bucura de zăpada de odinioară cât vezi cu ochii.

Dacă mergi cu copiii, este locul ideal – un tărâm de poveste unde îi poți plimba pe cei mici cu sania, nicio ulțiță nefiind deszăpezită.

Stațiunea se află în vecinătatea celui mai înalt vârf din Munții Harghita, respect Vf. Harghita-Mădăraș (1801 m).

De la baza stațiuniii până sus ai de parcurs 13 kilometri pe un drum forestier plin de zăpadă, motiv pentru care îți recomand să ai lanțurile pregătite.

În zilele senine, dacă urci cu teleschiul până sus, vei putea admira o priveliște de vis din punctul cel mai înalt către Masivul Postăvaru Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului și Munții Făgăraș.

Madaraș găzduiește câteva dintre cele mai puțin aglomerate pârtii de schi din România, aici regăsindu-se cinci pârtii deservite de instalații telechi și un ski-road care leagă două dintre pârtii.

Pârtia Sugo Baby este dedicată începătorilor, fiind ideală pentru cei care doresc să învețe să schieze. Practic, este destinată atât copiilor cât și adulților începători.

Pârtia Sugo este o pârtie împărțită pe două nivele de dificultate, jumătatea inferioară fiind pârtie albastră, iar jumătatea de sus de dificultate roșie.

Pârtia Kicsi Mhaly face legătura între pârtia Csillagosveny și Sugo, fiind catalogată drept o pârtie de dificultate medie (roșie).

Pârtia Nagy Mihaly este cea mai dificilă pârtie, fiind marcată cu negru în partea superioară și roșu în partea inferioară pe legenda pârtiilor din Mădăraș.

Pârtia Csillagosveny este una dintre pârtiile dedicate celor la început de drum, fiind o pârtie albastră.

Iubitorii de săniuș au la dispoziție o pârtie de sanie amenajată separat.

Adițional acestor activități, te poți plimba și cu snow-mobilul.

Pe timp de iarnă, îți recomand să ai lanțurile în mașină deoarece dacă dorești să urci până în vârf, condițiile meteo pot fi nefavorabile.

Pentru a urca din stațiune, trebuie să știi că sensul de dus este deschis între orele 10:00 și 14:00, în timp ce sensul de întors între 14:00 și 17:30.

Pe timp de weekend, pentru a ajunge în stațiune ești nevoit să plătești o taxă de 20 de lei per mașină, bani care merg la întreținerea drumului și a parcării de la marginea pârtiei.

Pe lângă Mădăraș, Harghita este populară prin Harghita-Băi – unde te poți bucura de iarna autentică cu ulițe înzăpezite, Bilbor – stațiunea cu peste 700 de izvoare minerale, Borsec – situată între Munții Giurgeului, Bistriței și Călimani, și Băile Tușnad – cea mai mică stațiune balneară din țară, numită și Mica Elveție pentru cadrul natural pitoresc.

Așadar, nu e de mirare că în materie de stațiuni, Harghita găzduiește printre cele mai frumoase stațiuni montane din România.

6. Rezervația geologică Dealul Melcului Corund

Rezervația geologică Dealul Melcului din Corund este o arie protejată care se întinde pe o suprafață de 8 hectare, fiind considerată cea mai mare sursă de aragonit din România.

Locația este situată la 11 km distanță de Praid și 18 km de Sovata și 29 de km de Odorheiu Secuiesc.

Declarată rezervație geologică încă din 1980, această zonă este practic o fostă exploatare minieră, în perimetrul rezervatiei aflându-se două formațiuni geologice cu depozite de aragonit, calcit, coralit și travertin.

Depunerile s-au format prin precipitare din soluții sărate, carbogazoase, la temperaturi scăzute. Aceste procese lente de cristalizare au fost descrise de János Bányai în 1938, dealul fiind în proces continuu de construcție a conurilor de aragonic, chiar unde izvorăște apa cu gazele care au miros de hidrocarburi.

Practic, acest fenomen formează niște conuri de culoare albastru-verzuie chiar în jurul izvoarelor.

De ce să vizitezi obiectivul? Simplu, este un fenomen geologic rar și aici poți admira procesul de formare a aragonitului.

Vizitarea se face doar pe poteca amenajată, care traversează mini‑canionul de travertin și aragonit. Este interzisă colectarea minerală sau cioplirea rocilor și abaterea de la traseu.

7. Castelul Lázár

Castelul Lázár, situat în centrul satului Lazărea, se numără printre cele mai frumoase construcții transilvănene ridicate în stilul renascentist.

De asemenea, a fost una dintre cele mai populare reședințe nobiliare ale secolului al XVII-lea din Transilvania, fiind construit în timpul lui István Lázár, bunul prieten al lui Gabriel Bethlen și omul de bază al judelui regal suprem al scaunelor Giurgeu, Ciuc şi Caşin.

Iar această familie a fost una dintre cele mai importante familii secuiești, membrii acesteia deținând funcții importante în Regatul medieval al Ungariei.

Blazonul acestuia care datează din anul 1632 poate fi admirat pe colțul din stânga al unui perete al bastionului, chiar în interiorul curții.

Incediat în 1707 de armata imperială și ulterior ars din nou și ruinat în anul 1842, castelul a intrat într-un amplu proces de restaurare începând cu anul 1967. De-a lungul lucrărilor, castelul a primit statutul de sit arheologic, iar în anul 2013, acesta a fost restituit urmașilor familiei Lazăr.

Întregul ansamblu a fost construit în forma unui patrulater, cu patru bastioane pe cele patru colțuri, principalul corp al acestuia fiind reprezentat de Sala Cavalerilor, situat la poalele pădurii.

Și chiar dacă nu intră în topul celor mai frumoase castele din România, este un exemplu arhitectural spectaculos de conac în stilul renașterii târzii.

Interesant de menționat este că Petru Rareș al Moldovei a petrecut 11 ani la castel, între 1527 și 1538.

Castelul poate fi vizitat doar duminica cu programare la 0745.295.925. Taxa de intrare este de 30 de lei pentru adulți, 25 de lei pentru pensionari și 15 lei pentru studenți.

8. Barajul Zetea

Barajul Zetea este singurul lac artificial de pe cursul superior al râului Târnava Mare. Construit între anii 1975 și 1992, barajul a fost gândit pentru a proteja localitățile împotriva inundațiilor.

Lungimea lacului este de 2.6 kilometri, din care 1.4 km se află pe valea Târnavei Mari. Lățimea apei variază între 400-800 de metri în valea pârâului Sicasau, respectiv între 150 și 200 de metri în zona Târnavei Mari.

Iubitorii de pescuit pot merge pe lac întrucât fauna piscicolă a fost populată cu clean, plevușcă, mrean caras, șalău, știucă, plătică și biban. Poți pescuit atât de pe mal cât și din barcă, aceasta din urmă putând fi închiriată pentru 30 de lei pe zi.

Dacă ajungi aici, îți recomand o tură cu caiacul, canoe sau barca. Tarifele sunt de 40 lei pentru caiacul de tură, 35 de lei pentru caiacul dublu și 30 de lei pentru hidrobiciclete.

De asemenea, poți închiria o barcă pentru 30 de lei, un canoe pentru 30 de lei și un paddleboard pentru 40 de lei.

Bicicletele electrice costă 70 de lei per închiriere.

Pentru rezervări, apelează numărul de telefon 0742.837.699.

9. Biserica fortificată din Dârjiu

Biserica fortificată din Dârjiu, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO din 1999, este una dintre cele mai frumoase biserici fortificate din Transilvania.

Biserica este foarte apreciată pentru picturile murale care datează din secolul al XV-lea, una dintre acestea ilustrând legenda Sfântului Ladislau, realizată în anul 1419 la cereera fiului lui Ungi István.

Cu încăperi de 5 metri înălțime și ziduri groase, biserica prezintă cărămizi cu scriere runică secuiască a căror vârstă este estimată între 1274 și 1431.

Partea interesantă este că pe partea interioară a ziudului bisericii s-au construiut o serie de hambare unde sătenii își păstrează afumăturile pe timp de iarnă, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de Cetatea Slăninilor.

În zilele de miercuri, aici poți lua parte la ceremonia slăninilor, iar pentru o taxă modică poți lua parte la ospățul slăninii, cu o pălincă de prune, caș de oaie, luncă, slană afumată și alte preparate delicioase din gastronomia locală.

10. Castelul Ugron

Castelul Ugron își începe istoria în anul 1466, când aici se afla un conac nobiliar a familiei nobile de moșieri Gereb din Filiaș.

Deși nu sunt mențiuni despre această clădire inițială, se spune că în anul 1588, Gyorgy Gereb a renovat conacul, iar în 1625, Andras Gereb (căpitanul de gardă al lui Gabor Bethlen) a reconstruit conacul din piatră în forma unui castel.

În 1817, castelul a fost reconstruit în stil baroc de Miklós Mikó, iar în 1855 a fost vândut în afara familiei, mai precis antreprenorului minier Antal Zakariás.

Un an mai târziu, familia Ugron a cumpărat castelul prin János Ugron și baroneasa Ágnes Györffy, dezvoltând aici o fermă și o distilerie.

După moartea lui Zoltán Ugron în 1928, copiii acestuia au continuat activitatea agricolă, însă în 1949 castelul a fost naționalizat.

În 2005, Éva Ugron (descendentă a familiei) împreună cu soțul ei Miklós Maróty au decis să salveze castelul.

Interesant de observat este că acest obiectiv păstrează elemente originale din secolul al XVIII-lea.

Dacă dorești să înoptezi aici, tariful este de 375 de lei pe noapte pentru o cameră dublă sau triplă.

Castelul găzduiește 5 camere duble, 3 camere duble de tip 2, o cameră triplă, 5 camere de familie, 1 cameră dublă twin

Castelul poate fi rezervat integral pentru șederi de minimum 2 nopți și poate găzdui între 20 și 34 de persoane.

11. Castelul Mikó

Castelul Mikó este cel mai important obiectiv turistic din Miercurea-Ciuc, fiind o clădire emblematică pentru arhitectura Renașterii târzii din Transilvania.

Cunoscut drept Cetatea, castelul-fortăreață a fost construit în anul 1623 de Mikó Ferenc – căpitanul scaunelor secuiești, iar ulterior a fost reconstruit între 1714 și 1716 sub conducerea generalului Stephan Steinville.

Inițial, cetatea a fost construită ca reședință nobiliară și era cunoscută ca Noua cetate a lui Mikó.

Construcția realizată în stilul vechi italian a suferit modificări de arhitectură în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Cetatea a fost învăluită într-un zid gros de pământ în formă dreptunghiulară odată cu fortificarea din anii 1714-1716, când au fost ridicate și bastioanele în fiecare dintre cele patru colțuri.

Pe latura sudică, poți admira chiar și astăzi fragmente ale vechilor structuri.

Începând din anul 1970, castelul Mikó găzduiește Muzeul Secuiesc al Ciucului. Printre expozițiile pe care le poți vizita se numără Trecerea timpului în Ciuc, Valori restaurate ale tezaurului sacral, Tipografia și atelierul de legătorie de la Șumuleu-Ciuc, La răscruce de drumuri și Istoria castelului Mikó.

Prețul unui bilet de vizitare a Castelului Mikó este de 25 de lei pentru adulți, 20 de lei pentru pensionari și 15 lei pentru elevi și studenți. Castelul este deschis de marți până duminică între orele 09:00 și 17:00.

12. Parcul de animale sălbatice Ivo

Parcul de animale sălbatice Ivo din localitatea Izvoare are o suprafață de 320 de hectare unde poți admira elani, căprioare, mistreți și mufloni în mediul lor natural.

Parcul este situat la 11.7 km de stațiunea Harghita Mădăraș și prezintă o intervenție antropică minimă, prin existența câtorva poteci și a unor garduri. Dincolo de acestea, te poți bucura de frumusețea naturală a acestor meleaguri sălbatice.

Traversat de pâraie și mărginit de munți, parcul din Ivo este o invitație la relaxare pentru a te bucura de fauna sălbatică, fiind potrivit pentru toate vârstele.

Biletul de intrare la Parcul de animale sălbatice din Ivo costă 20 de lei de persoană pentru adulți și 10 lei pentru copii. Vizita constă într-o tură a parcului de două ore însoțit de un ghid turistic.

13. Berăria Csíki Sör

Cu o tradiție de 5 secole în această industrie în Depresiunea Ciucului, berăria Csíki produce bere artizanală produă după criteriile germane din 1516, cu ingrediente de bază: apă, malț și hamei.

Ce poți face aici? Ei bine, poți degusta berea în timp ce ți se prezintă istoria locului și modul în care ia naștere această băutură.

Accesul de o oră costă 45 de lei de persoană și presupune vizitarea berăriei, prezentarea fabricării produsului finit și consumarea nelimitată de bere, alături de o porție de chipsuri.

Pentru acces timp de 2 ore, va rebui să plătești 85 de lei de persoană, adițional fiindu-ți oferită o degustare din specialitățile locale.

Pentru programare sună la 0755.030.895.

Dincolo de toate aceste atracții turistice, un mare avantaj al Haghitei este densitatea scăzută a numărului de locuitori pe kilometru pătrat. Practic, se află pe locul al treilea în rândul județelor cu cea mai mică densitate a populației, cu doar 46 de locuitori pe kilometru pătrat. Asta înseamnă că te poți bucura de mai multă natură.

Ți-a plăcut acest articol? Nu ezita să-l distribui cu cei dragi pentru a-ți planifica o vacanță de vis în județul Harghita.