Valea Drăganului: Un loc de poveste din județul Cluj

Valea Drăganului este una dintre cele mai pitorești zone turistice din județul Cluj, unde liniștea și aerul curat dăinuie în armonie alături de oameni calzi și primitori.

Valea Drăganului este un sat din comuna Poieni, județul Cluj, fiind străjuit de Munții Vlădeasa, Meseș și depresiunea Huedin.

Situat la doar 65 km de Cluj-Napoca și 84 km de Oradea, satul Valea Drăganului este amplasat într-o vale străbătută de râul Drăgan, împrejmuită de munți maiestuoși și peisaje superbe.

Considerat cel mai pitoresc sat din județul Cluj, acest colț de liniște din inima naturii te întâmpină cu priveliști minunate, aer curat, oameni calzi și energia necesară pentru a-ți reîncărca bateriile, departe de agitația cotidiană.

Așadar, acest loc feeric, parcă desprins din basme, este o destinație ideală de weekend și se înscrie pe lista celor mai frumoase locuri de vizitat în Cluj.

Barajul Drăgan de pe Valea Drăganului

Barajul de pe Valea Drăganului, cunoscut sub denumirea de Barajul Drăgan-Floroiu, este situat în localitatea Valea Drăganului din județul Cluj, în aval de confluența râurilor Drăgan și Sebeșel.

Amplasat într-o zonă pitorească, pe alocuri sălbatică, barajul Drăganului este al doilea cel mai mare baraj în formă de arc din România.

Barajul Floroiu, finalizat în anul 1987, este un baraj construit din beton în arc cu dublă curbură, având o înălțime de 120 de metri și o deschidere la coronament de 447 de metri. La construcția acestuia s-au folosit 33 de platouri de 12 m lungime.

Barajul formează un lac de acumulare de 292 de hectare, cu aproximativ 112 milioane de metri cubi de apă. Acesta se întinde atât pe valea Drăganului cât și pe valea Sebeșului.

Barajul este uriaș, fapt confirmat de dimensiunile acestuia:

• Înălțime: 120 m
• Lungime la coronament: 447 m
• Lungimea corzii: 326 m
• Număr platouri: 33 a câte 12 m lungime fiecare
• Volum de beton: 470,000 metri cubi

Lacul Drăgan, cunoscut și sub denumirea de lacul Floroiu, este un mic rai piscicol, fiind populat cu diferite specii de pește precum cleanul, bibanul, păstrăvul curcubeu și păstrăvul auriu. Astfel, este o locație ideală pentru iubitorii pescuitului.

Lacul este format din două brațe. Primul braț, mai îngust, are o lungime de 4 km și duce spre Cascada Sebișel. Cel de-al doilea are o lungime de 12 km și pornește din zona barajului, pe direcție perpendiculară față de primul.

Potrivit locuitorilor, lacul găzduiește o adevărată fermă de păstrăvi, care pot atinge dimensiuni impresionante, de până la 1.8 – 2.2 metri. Asta explică de ce pasionații acestui sport pescuiesc păstrăv, clean și biban chiar din caiac.

O priveliște minunată poate fi admirată chiar din parcarea amplasată deasupra barajului. Cu toate astea, cea mai frumoasă panoramă este de pe o serpentină, înainte de a intra pe drumul 764B care duce la baraj. Dacă folosești Google Maps, deschide locația aici.

Un alt aspect interesant este că pe fundul acestui lac se află ruinele unei cabane, care a găzduit în al Doilea Război Mondial o mulțime de fugari. Aceeași cabană a fost și locul de aprovizionare al celor care lucrau la pădure.

Accesul spre lacul și barajul Floroiu se face de pe DN1 (E60), care leagă Cluj-Napoca de Oradea, unde va trebui să intri pe 764B în apropiere de halta Valea Drăganului. Odată ce intri pe 764B, vei trece prin Valea Drăganului și Lunca Vișagului. Din Lunca Vișagului, mai ai 8.1 km, distanță pe care o poți parcurge în 10-12 minute cu mașina.

Distanța între Cluj-Napoca și barajul Valea Drăganului este de 93.6 km, pe care îl poți parcurge cu mașina în aproximativ 2 ore.

Distanța între Oradea și barajul Valea Drăganului este de 110 km. Cu mașina faci aproximativ 2 ore. Traseul urmează drumul E60 până în apropiere de halta Valea Drăganului, de unde vei face dreapta pe 764B.

Obiective turistice pe Valea Drăganului

Cetatea Bologa

Cetatea Bologa este una dintre cele mai frumoase cetăți medievale din județul Cluj și este situată pe o colină din satul Bologa din județul Cluj. Cetatea a fost construită în secolele XII-XIII, inițial sub forma unei fortificații de pământ și lemn.

Cetatea se află la doar 30.4 km de Barajul Drăgan (36 de minute cu mașina), respectiv la 12.5 km de satul Valea Drăganului (15 minute cu mașina).

Prima atestare documentară ca cetate regală a cetății Bologa datează din anul 1319, aceasta fiind administrată de la curtea regelui Carol Robert de Anjou. Între secolele XIV-XVI, cetatea face parte din domeniul Huedinului.

În anul 1362, cetatea trece în administrarea Voievodului Transilvaniei, pentru ca în anul 1399 să fie donată domnitorului Țării Românești – Mircea cel Bătrân, alături de Castelul Bran.

În anul 1408, aceasta revine în posesia Voievodului Transilvaniei, iar în anul 1433, este donată de către regele Sigismund de Luxemburg către familia Banffy, până la mijlocul secoluui al XX-lea.

Atracția principală a cetății este turnul rotund, unde poți urca prin pasaje foarte înguste, care parcă te întorc în timp. Sus, vei ajunge la o platformă metalică, unde poți admira meterezele, curtea cetății și împrejurimile.

Dacă până în anul 1550, cetatea a avut o importanță militară, ulterior acestui an aceasta devine un centru civil de domeniu.

În anul 1708, cetatea a fost bombardată de armata austriacă, afectându-i latura estică a zidului de incintă.

Așadar, are o istorie bogată, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ar trebui să o vizitezi.

În curtea cetății vei găsi câteva bănci, numai bune pentru a te odihni într-un colț de istorie situat în natură.

Cetatea a fost restaurată în anul 2020 cu bun gust și atenție la detalii, și poate fi vizitată fără niciun pericol. Ca să-ți faci o idee despre cum arăta aceasta înainte de renovare, iată o fotografie mai jos.

Ruinele castrului roman Resculum

În apropiere de cetatea medievală Bologa, pe malul opus al râului Henț, se află Castrul roman Resculum. Aceasta este cea mai veche așezare din zonă, castrul fiind ridicat în anul 106 d.Hr. cu scopul de a apăra granița Imperiului Roman. Ruinele acestui castru pot fi vizitate în locul numit Grădiște.

Tot aici, se află și o moară de apă, singura care mai funcționează astăzi din întreaga zonă.

Moara de apă este dotată și cu o vâltoare, unde sătenii vin să spele covoare, pături de lână și diverse țesături.

Accesul către Cetatea Bologa este facil, drumul fiind asfaltat până în apropiere. De aici mai ai aproximativ 200-300 m de drum neasfaltat însă acesta este accesibil pentru orice mașină. Cu toate astea, îți recomandăm să urci la pas. Nu faci mai mult de 10-15 minute.

Pentru a vizita cetatea, nu se percepe taxă de intrare.

Cascada Moara Dracului din Apuseni

Cascada Moara Dracului este situată pe versantul vestic al masivului Vlădeasa din Munții Apuseni, pe râul cu același nume. Amplasată în apropiere de vârful Buteasa și lacul Drăgan, cascada are o înălțime de 25 de metri, iar căderea de apă este formată în două trepte.

Drumul până la cascadă poate fi parcurs atât cu mașina cât și pe jos. Dacă dorești să admiri peisajele, poți merge la pas pe traseul marcat cu cruce albastră Stâna de Vale – Cascada Moara Dracului.

Drumeția se întinde pe 8 km, cu dificultate medie. Acest traseu începe de la Hotelul Iadolina, spre Izvorul Minunilor.

Drumul urcă și coboară sinuos, cu multiple serpetine, iar odată cu traversarea pârâului Aria, vei ajunge în Poiana Munceilor – un loc superb unde îți recomandăm să faci o pauză. De aici, mai ai aproximativ o oră până la Cantonul Silvic Ciripa, iar de la canton mai ai aproximativ jumătate de oră de mers până la cascadă.

Izvorul Minunilor

Izvorul Minunilor este situat în stațiunea Stâna de Vale din comuna Budureasa, județul Bihor. Într-un cadru natural pitoresc, izvorul este amenajat sub forma unei cascade creată artificial. Apa acestuia formează un mic lac.

Cascada este iluminată pe timp de noapte și grație acesteia, chiar arată ca un izvor a minunilor.

Stațiunea, numită odată Perla Apusenilor, se află în Masivul Vlădeasa, la o altitudine de 1100 m.

Apa minerală de aici este cunoscută și apreciată pentru puritatea sa, fiind plăcută la gust, pe lângă efectele sale terapeutice. Izvorul este situat lângă un drum duristic care pornește din Stâna de Vale. Accesul la bolovanul de unde apa izvorăește se face prin intermediul a două scări, situate pe de o parte și de alta a acestuia.

Ca distanță, acesta este situat la 53 de km de barajul Drăgan, distanță care poate fi parcursă în aproximativ o oră și un sfert.

Începând din apropierea lacului Leșu și până în Stâna de Vale, drumul a fost modernizat. Este o porțiune spectaculoasă printr-o zonă forestieră, montană, din județul Bihor.

Traseul parcurge drumul județean DJ108J, cunoscut ca Drumul Apusenilor. Acesta este un drum de poveste, care trece pe lângă o muțime de obiective turistice, printre care se numără Lacul Leșu, cascada Iadolina, cascada Vălul Miresei, cascada Săritoarea Ieduțului și cascada Laia Mare.

Lacul Leșu

Lacul Leșu este un lac de acumulare situat în localitatea cu același nume, pe Valea Iadului din Munții Apuseni, în apropiere de localitatea Remeți din județul Bihor. Zona este una dintre cele mai frumoase și pitorești din județul Bihor.

O plimbare pe malul acestui lac este un bun prilej pentru a inspira puțin aer curat și pentru a admira totodată peisajul superb și liniștea care te înconjoară.

Lacul a fost dat în folosință în anul 1973. Pe acest lac de acumulare, s-a amenajat și barajul cu același nume, care a fost dat în folosință în 1977.

Distanța între barajul Drăgan și lacul Leșu este de 28 km, pe care o poți parcurge cu mașina în aproximativ 40 de minute.

Lacul Leșu are o suprafață de 148 de hectare, iar volumul de apă acumulată odată cu construirea barajului de aici este de 28,3 milioane m³.

În 1977, aici a fost inaugurat Barajul Leșu, o hidrocentrală care funcționează și astăzi.

Barajul Leșu are o înălțime de 60.5 metri și o lungime de 180 de metri, găzduind cel mai mare lac de acumulare din județul Bihor.

Coada lacului Leșu a devenit din ce în ce mai populată în ultimii ani, aici existând numeroase unități de cazare.

Plimbarea cu barca pe lacul Drăgan

Întrucât se află la zona de contact a munților Vlădeasa și Meseș, zona oferă peisaje pitorești, mai ales dacă sunt văzute de pe apă.

Și ce poate fi mai frumos ca o plimbare cu barca sau caiacul pe lacul celui de-al doilea baraj în forma de arc invers din țară?

Dacă vrei să faci kayaking pe lacul Drăgan, îți recomandăm Master Adventure. Tariful este de 140 lei/persoană.

Itinerariul durează aproximativ 5 ore și pornește de la pensiunea Art 1000, cu sosire la mal în jurul orei 16:00. Pentru mai multe detalii, îi poți contacta telefonic la 0727606153.

Drumeție pe Masivul Vlădeasa

Dacă tot ajungi în zonă și vrei să te bucuri de o drumeție, poți alege unul dintre traseele turistice către Vf. Vlădeasa și Vf. Buteasa.

Traseul turistic Valea Drăganului – Cabana Vlădeasa este marcat cu cruce albastră. Durata acestuia este de aproximativ 3-4 ore, distanța fiind de 18.5 km. Este un traseu de dificultate medie, acesta ajungând la cota 1509 m.

Un alt traseu, un pic mai dificil, este cel care duce spre cascada Vălul Miresei și Pietrele Albe.

De asemenea, poți urca pe Vf. Buteasa pentru a te bucura de o priveliște superbă asupra masivului Vlădeasa. Traseul începe de lângă Cantonul Ciripa, continuând spre Cantonul Gruieșu. Pentru a-l parcurge, ai nevoie de aproximativ două ore și jumătate.

Unde mă cazez?

Îți recomandăm cătunul Alunul, unde te poți caza la Cabana Haiducilor. Cătunul face parte din comuna Valea Drăganului și este situat chiar pe malul lacului Drăgan, în partea vestică a acestuia. Distanța între barajul Drăgan-Floroiu și Alunul este de 14.1 km, pe care o poți parcurge cu mașina în aproximativ jumătate de oră.

Aici există două cabane (Cabana Haiducului Fainoșag și Cabana Haiducului Cătrănit), cu o capacitate totală de 16 persoane. Locația dispune de bucătărie utilată, zonă amenajată pentru grătar, saună și ciubăr.

Dacă cauți o pensiune pe Valea Drăganului, îți recomandăm Montana 219, cotată la 3 stele. Este situată chiar în Valea Drăganului, fiind o pensiune amenajată cu bun gust, curățenie și gazde călduroase și ospitaliere. Designul este modern iar peisajul fabulos.

Ți-a plăcut acest articol despre Valea Drăganului? Distribuie-l cu prietenii pentru a ne ajuta să creăm mai mult conținut de acest tip.