11 locuri de vizitat în Moldova

Moldova, regiunea situată în estul României, abundă în atracții și obiective turistice, oameni ospitalieri, mâncare gustoasă și peisaje naturale pitorești.

Numele regiunii provine de la râul omonim, pe valea căruia a luat naștere primul nucleu al noului voievodat.

De la cetăți medievale inedite și lăcașe de cult ortodoxe cum numai în Moldova găsești, la zone de chei, stațiuni montane și masive spectaculoase, Moldova are ceva unic de oferit oricărui turist care-i calcă meleagurile.

Iată cele mai frumoase locuri de vizitat din Moldova:

1. Cheile Bicazului

Cheile Bicazului sunt situate în Munții Hășmaș din grupa centrală a Carpaților Orientali și sunt cele mai adânci chei din România, având o înălțime de peste 300 de metri.

Cheile Bicazului, întinse de-a lungul cursului râului Bicaz, leagă Moldova (județul Neamț) de Transilvania (județul Harghita) și sunt sculptate într-un masiv calcaros care a permis râului să sape aceste chei.

Peisajul carstic este format din calcare și dolomite, cu chei abrupte, peșteri, hornuri și grote.

Astfel a luat naștere o vale abruptă și subțire sub masivele impunătoare, fragmentarea fiind accentuată de rețeaua hidrografică.

Poți admira Piatra Altarului, situată la 1120 m altitudine, repsectiv Piatra Pinteștilor – 847 m.

Zona cheilor se întinde pe o lungime de 5 km, pe un drum îngust (DN12C) format din serpentine periculoase, cu numeroase urcușuri și coborâșuri. Acest lucur le poziționează în topul celor mai impresionante chei din România.

Aceste chei reprezintă unul dintre cele mai impresionante locuri de vizitat din România.

Cheile Bicazului și zona din împrejurimi au fost declarate parc național, având denumirea de Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Această arie protejată are o suărafață de 6575 de hectare.

2. Masivul Ceahlău

Masivul Ceahlău este cel mai înalt munte din Munții Bistriței, parte a Carpaților Moldo-Transilvani, mai precis din grupa centrală a Carpaților Orientali. Masivul este dominat de Vârful Ocolașul Mare (1907 m) și Vârful Toaca, cu 1904 m altitudine.

Este cel mai impresionat masiv din Moldova, fiind asociat în timp drept muntele sacru al dacilor. Este un munte cu relevanță culturală, a cărui poteci ar trebui să i le pășești cel puțin o dată în viață.

Acest munte blazon a fost inițial numit Țiclău iar Dimitrie Cantemir îl numea în Descriptio Moldavie drept Pion.

Te întrebi de ce ar trebui să-l vizitezi? Ei bine, pentru că Masivul Ceahlău este cel mai spectaculos masiv montan dar și cel mai reprezentativ din Moldova, peisajul de pe culmile acestuia deschizând o panoramă unică asupra celui mai mare lac de baraj de pe râurile interioare.

De asemenea, masivul găzduiește cea mai lungă scară care duce spre un vârf montan din Carpații României.

Asupra acestui masiv s-au aplecat numeroși poeți, scriitori și cărturari precum Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Calistrat Hogaș, Alecu Russo, Gheorghe Asachi și Dimitrie Cantemir.

Pe vremurile transumanței, masivul Ceahlău reprezenta un far care călăuzea ciobanii țuțuieni plimbându-și oile dinspre Ardeal pnă în ținuturile din Bugeac.

Stâncile care-i învăluie culmile și forma de piramidă a vârfului Toaca văzut dinspre nord ascunde o mulțime de legende și povești așa cum vârful se ascunde în lumea misterioasă a norilor. Este un paradis natural.

Masivul Ceahlău poate fi urcat atât dinspre Bicaz cât și dinspre stațiunea Durău.

Dacă dorești să urci pe Masivul Ceahlău dinspre Bicaz, ai la dispoziție 3 trasee:

• traseul de 4 ore, marcat cu bandă albastră, pe ruta Cabana Izvorul Muntelui – Curmătura Lutul Roșu – Piatra cu Apă – Detunatele – Cabana Dochia;
• traseul de 5 ore marcat cu bandă roșie: Cabana Izvorul Muntelui – Poiana Maicilor – Platoul Ocolașului Mic – Cabana Dochia. Deși este cel mai lung, acest traseu este cel mai spectaculos, îndeosebi prin tranzitarea poieniței și a platoului Ocoșașului Mic.
• traseul de 3 ore și jumătate marcat cu triunghi albastru, pe ruta Cabana Izvorul Muntelui Curmătura Lutul Roșu – Pârâul Izvorul Alb – Stânca Dochia – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia.

Dacă dorești să urci dinspre stațiunea durău, îți recomand traseul marcat cu bandă roșie, pe direcția Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia. Traseul poate fi parcurs în aproximativ 6 ore și are o lungime de 13 km.

Odată ce-ai ajuns la Cabana Dochia, vei putea urca pe Vârful Toaca pe cele 523 de trepte. Aceste scări te conduc printre nori, peisajul fiind de vis.

Vârful Toaca este al doilea cel mai înalt vârf din Masivul Ceahlău, după Ocolașul Mare (1907 m).

La întoarcere poți coborî spre Durău pe la Cascada Duruitoarea, însă traseul este mai lung.

3. Lacul Roșu

Lacul Roșu este primul lac românesc format în cadrul unui baraj natural și este situat în Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Amplasat la 937 m altitudine, lacul s-a format în anul 1837 odată cu prăbușirea unui versant în pârâul Roșu.

Acest eveniment care a condus la formarea lacului a avut loc în urma unui cutremur cu magnitudinea de 6.9 grade pe scara Richter, precedat de furtuni violente, moment în care o suprafață considerabilă de pe coasta nord-vestică a muntelui Ghilcos s-a prăbușit, alunecând spre poalele masivului Suhard, blocând astfel valea râului Bicaz.

Lacul Roșu este amplsat într-o depresiune cu climat subalpin și are o suprafață de 12.6 hectare, o lungime de 2.5 km și o lățime care variază între 100 și 200 m. Adâncimea maximă a lacului este de 10.5 metri, cu un volum de 680.000 metri cubi.

Originea numelui Lacul Roșu provine de la culoarea apei, culoare dată în principiu de prezența argilelor bogate în oxizi de fier aduse și depozitate în lac de Pârâul Roșu. Mai mult, solul roșiativ al masivului Suhard accentuează aspectul roșiatic al lacului.

Lacul are forma literei L, cu două brațe: Brațul Valea Suhardului, cu o lungime de 438 metri și Brațul Valea Oii, care măsoară 900 m.

Priveliștea de pe malul lacului este impresionată ca urmare a pădurii scufundate în lac. Pe ici colo se mai zăresc trunchiurile molizilor care pătrund luciul apei, oferindu-i un aspect inedit.

Accesul spre lac se face din apropierea Cheilor Bicazului, pe drumul național DN12C.

4. Municipiul Iași

Iași este cel mai important oraș din Moldova, atât din punct de vedere cultural cât și economic. Între 1916 și 1918, Iașiul a fost capitala Regatului României, iar în perioada 1564 – 1859, această așezare servea drept capitală a Moldovei.

Întrucât este unul dintre cele mai frumoase orașe din România, descris de Adrian Păunescu ca un paradis, își merită pe deplin locul pe lista celor mai frumoase locuri de vizitat din Moldova.

Dacă nu știai, Iașiul a fost dintotdeauna o sursă de inspirație pentru scriitori, aici lăsându-și amprenta numeroase nume sonore precum Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă sau Mihail Cogălniceanu. Orașul celor mai mari scriitori români este și locul unde se află celebra Bojdeucă a lui Creangă.

Printre cele mai importante obiective turistice din Iași includem Parcul Copou, Piața Unirii, Palatul Culturii și Mitropolia.

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică care a fost ridicată între 1906 și 1925 și este unul dintre simbolurile orașului.

Acest palat impresionant este cel mai popular obiectiv turistic din Iași și găzduiește patru muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii. Palatul Culturii poate fi vizitat de miercuri până duminică între 10:00 și 17:00.

Tariful de vizitare este 20 de lei/adult pentru ficare muzeu, respectiv 10 lei pentru pensionari și 5 lei pentru elevi și studenți.

Parcul Copou este un loc ideal pentru plimbări în orice anotimp și este amplasat în apropierea Universității Cuza. Aici se află și Teiul lui Eminescu.

Piața Unirii are o importanță istorică majoră întrucât aici s-a jucat Hora Unirii pentru prima dată.

Mitropolia este un lăcaș de cult ortodox și un loc de pelerinaj ca urmare a faptului că găzduiește moaștele Sfintei Parascheva – ocrotitoarea Moldovei.

Nu rata Bojdeuca lui Ion Creangă, situată în carierul Țicău, imediat după Universitate, spre Sărărie. Bojdeuca de 55 de metri pătrați a fost casa în care a locuit marele Ion Creangă în perioada 1872 – 1889.

Aceasta a fost renovată de curând și găzduiește o curte superbă unde te poți relaxa, gândindu-te totodată că acesta este locul în care Ion Creangă – unul dintre cei patru clasici ai literaturii române, a scris frumoasa operă Amintiri din copilărie.

Bojdeuca lui Creangă poate fi vizitată de marți până duminică între orele 10:00 și 17:00

Acesta a plătit pe casă suma de 50 de galbeni (aproximativ 600 de grame de aur).

Dacă ai timp suficient, poți da o fugă în Grădina Botanică Anastasie Fătu, cea mai mare grădină botanică din România. Aceasta a fost fondată în secolul al XIX-lea și este una dintre cele mai vechi grădini botanice din țară, dacă nu chiar cea mai veche. Prețul unui bilet de vizitare este 15 lei pentru un adult și 7 lei pentru un copil.

5. Lacul Bicaz

Lacul Bicaz, sau Izvorul Muntelui, este un lac de acumulare format pe cursul râului Bistrița, fiind al doilea cel mai mare lac artificial din România.

Lacul Bicaz, situat la 4 km de orașul Bicaz, are o adâncime maximă de 97 de metri, lungime de 35 de km și suprafață de 32.6 km.

Situat la poalele munților Ceahlău, lacul dezvăluie un peisaj captivant, acesta fiind amenajat cu căsuțe din lemn și un hotel plutitor.

Însă lacul nu reprezintă doar o simplă atracție turistică. Acesta este folosit pentru producția de energie electrică prin intermediul barajului și a centralei hidroelectrice Bicaz-Stejaru, care are o capacitate de 210 MW.

Barajul construit pe Bicaz unește Obcina Horsei cu Muntele Gicovanu, având o înălțime de 127 m și o lungime de 436 m.

Interesant că acest baraj, ridicat între anii 1950 și 1960, este construit din 30 de blocuri de beton și ține în spate aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi de apă.

La construcția acestuia au lucrat aproximativ 15,000 de oameni, iar pentru a-ți face o idee despre dimensiunile acestuia, în cazul unui eveniment nevast, valul ar declanșa un cutremur de peste 10 grade pe scara Richter.

Accesul spre lac se face pe drumurile naționale DN15 (zona Bicaz – Poiana Largului) sau pe DN12C.

6. Mănăstirile din nordul Moldovei

Mănăstirile din nordul Moldovei și Bucovinei reprezintă unul dintre cele mai importante atracții turistice pentru români, din cele mai vechi timpuri. Acest tur celebru va rămâne un obicei frumos pentru majoritatea românilor, însă cei care nu l-au făcut încă, ar trebui să le viziteze cel puțin o dată în viață.

Cele mai importante mănăstiri din nordul Moldovei și Bucovinei sunt Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Sucevița.

Turul mănăstirilor din nordul Moldovei include plecare din Piatra Neamț și vizitarea mănăstirilor Neamț, Văratec, Agapia, Sihăstria, Secu, Neamț, Voroneț, Sucevița și Humorului. Traseul are 240 de kilometri și îl poți parcurge cu mașina în 4 ore și jumătate.

Mănăstirea Neamț este cea mai veche mănăstire din Moldova și a fost ridicată în secolul al XIV-lea în comuna Vânători. În anul 1476, mănăstirea a rezitat invaziei lui Mohamed al II-lea, iar ca urmare a acestei rezitențe, Ștefan cel Mare a sfințit o nouă biserică în 1497, vechiul lăcaș fiind imposibil de restaurat.

Mănăstirea Văratec este situată la 8 km de Târgu Neamț și a fost construită între 1785 și 1786 pe locul unui vechi schit din anul 1598, de către duhovnicul Iosif și Maica Olimpiada. În cimitirul bisericii a fost înălțată o micuță biserică din lemn, care a fost înlocuită în 1877 cu o altă biserică din piatră.

Astăzi lăcașul de cult găzduiește un muzeu impresionant de artă feudală religioasă și patru biserici, cea mai importantă fiind Adormirea Maicii Domnului, pictată în anul 1841 și restaurată în anul 1969. Aici se află și mormântul Veronică Miclea.

Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Bucovina. Aceasta a fost numită după călugărul Agapie, fiind formată din două corpuri: Agapia din Deal și Agapia din Vale.

Primul a fost construit lângă ruinele schitului din secolul al XIV-lea, care a fost înlocuit cu o mănăstire din lemn, care poate fi vizitată și astăzi.

Agapia din Vale a fost construită în 1644, iar frescele interioare ale acesteia au fost pictate de Nicolae Grigorescu. În prezent, mănăstirea găzduiește o școală de țesut covoare și un muzeu cu obiecte de cult.

Mănăstirea Agapia a fost atestată documentar în anul 1437, când adăpostea un grup de 20 de călugări. Astăzi, este amplasată pe fundația unei ctitorii care aparținea lui Petru Rareș.

Mănăstirea Sihăstria este amplasată la 22 km distanță de Târgu Neamț și reprezintă un simbol al tradiției monahale din nordul Moldovei. Ctitorită în 1655 de mitropolitul Varlaam Motoc și finalizată de sihastrul Atanasie, alături de cei șapte ucenici ai săi, mănăstirea reprezintă un martor al evenimentelor istorice care au modelat peisajul spiritual al întregii regiuni.

Alături de valoarea arhitecturală și importanța istorică, Mănăstirea Sihăstria este un obiectiv turistic important datorită prezenței părintelui arhimandrit Cleopa Ilie – una dintre cele mai importante și mai luminate figuri duhovnicești ale ortodoxiei române. Aici se află și mormântul acestuia, fiind un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-și găsească liniștea sufletească.

Mănăstirea Voroneț este unul dintre cele mai frumoase lăcașuri ortodoxe din Europa și a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1488, mai precis în trei luni și trei săptămâni. Aceasta îmbină elementele gotice cu arhitectura bizantină. Unicitatea îi este conferită de picturile murale de pe pereții exteriori prin frescele colorate în celebrul albastru de Voroneț.

Mănăstirea Humorului, ctitorită în 1530 de Toader Bubuiog, este formată din patru sarcade și un pridvor unde se află Maria cu pruncul. Exteriorul dezvăluie frescele originale pictate de artistul Toma din Suceava, ilustrând inclusiv o scenă cu Asediul Constantinopolului.

Mănăstirea Sucevița este cea mai bine conservată mănăstire din Moldova, reprezentând un monument istoric al României care datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Aceasta este situată în satul Sucevița, situat la sud-vest de orașul Rădăuți.

Pentru a te bucura de fiecare lăcaș de cult, ai nevoie de cel puțin 2 zile.

7. Slănic Moldova

Slănic Moldova este o stațiune turistică din județul Bacău, situată la 17 km de Târgu Ocna, 35 km de municipiul Onești și 72 km de municipiul Bacău.

Amplasată la 530 m altitudine pe versantul estic al Carpaților Orientali, pe valea pârâului Slănic, într-o depresiune pitorească cu păduri de foioase și conifere.

Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonate, clorate, sodice, ușor sulfuroase, oligominerale, hipo și hipertonice, acestea fiind descoperite în anul 1801. Mai precis, există 17 izvoare cu calități curative diferite.

Deși testele chimice s-au efectuat abia în 1852, primele instalații balneare au apărut în anul 1877.

Din acest motiv a fost numită și Perla Moldovei, fiind vizitată de Regele Carol I în anul 1891. Acesta a rămas impresionat de cele văzute, iar între 1890 și 1916, Slănic Moldova s-a bucurat de renumele celei mai renumite stațiuni balneoclimaterice din România.

Într-adevăr, în acele timpuri, era o stațiune balneară de lux dedicată celor cu dare de mână. Perioada de aur a stațiunii a fost cuprinsă între 1880 și 1940, când în stațiune erau prezentate și spectacole cinematografice, iar turiștii mișunau din abundență.

Declinul a venit odată cu privatizările din anul 1995, când nu s-a mai putut trece podul către aceste izvoare, însă din 2022, după lungi lupte în instanță, autoritățile locale au reușit să redeschidă în circuitul turistic izvoarele cu ape miraculoase.

Astăzi, Slănic Moldova oferă servicii balneoclimaterice precum băi calde cu apă minerală, electroterapie, hidroterapie, mofete, bazine pentru kinetoterapie și instalații pentru terapie respiratorie – cu inhalații și aerosoli.

Un alt obiectiv turistic important este Parcul din Slănic Moldova, situat în centrul stațiunii. Acesta se întinde pe o suprafață de 14 hectare, peisajul fiind idilic. Aici se află și Cazinoul Regal, primul cazinoul din România, construit în anul 1896.

Una dintre cele mai frumoase unități de cazare în Slănic Moldova este KubiA, o cabană A-frame cochetă construită în stil scandinav.

8. Salina Târgu Ocna

Salina Târgu Ocna este situată în masivul de sare Vâlcele-Slatinele,la 2 km de orașul Târgul Ocna, fiind una dintre cele mai frumoase atracții turistice din Moldova.

Salina are o adâncime de 240 de metri iar microclimatul acesteia constituie un factor natural de cură în terapia afecțiunilor respiratorii.

Aceasta este formată din baza de turism și agrement și Biserica Sfânta Varvara. Baza de agrement este situată în salină și găzduiește un lac cu apă sărată și o cascadă, care completează peisajul fascinant.

Biserica Sfânta varvara este situată în fostele galerii ale minei de sare. Construită în 1992 în inima masivului de sare, biserica este închinată Sfintei Mucenițe Varvara – protectoarea minerilor.

Copii se pot bucura de spații de joacă cu tobogane gonflabile, leagăne și balansoare. Tot aici, te poți bucura contra-cost de karturi pentru copii, minigolf, tenis de masă și biliard.

Tarifele de vizitare a salinei Târgu Ocna sunt de 50 lei pentru adulți, 45 lei pentru pensionari, 40 lei pentru studenți și 35 lei pentru copii și elevi.

9. Cetatea de Scaun a Sucevei

Deși există numeroase obiective turistice în Suceava, Cetatea de Scaun este unul dintre cele mai spectaculoase atracții.

Cetatea construită la sfârșitul secolului al XIV-lea este situată în apropierea orașului medieval Suceava. Aceasta a fost reședința domnilor Moldovei timp de aproximativ două secole.

Mai mult, acest obiectiv turistic din Moldova este cea mai mare cetatea din spațiul extracarpatic și a intrat în istorie întrucât nu a fost niciodată cucerită.

Deși a fost ridicată în timpul domniei lui Petru Mușat, cetatea este adesea menționată alături de numele lui Ștefan cel Mare deoarece în perioada domniei acestuia i-au fost construite cele mai importante fortificații.

Acest sistem cuprindea curți domnești, mănăstiri cu ziduri generoase și cetăți cu scop de apărare, întărite de ziduri de piatră, cu șanțuri adânci.

Așa cum menționam mai sus, cele mai importante fortificații au fost realizate în secolul al XV-lea, în timpul domniei lui Ștefan cle Mare. Printre acestea se numără și curtea interioară.

Cetatea a avut rol militar, însă niciodată n-a avut o garnizoană mare.

Prima atestare domentare a acesteia datează din 10 februarie 1388, când regele Poloniei i-a cerut lui Petru Mușat un împrumut de 3.000 de ruble de argint frâncesc, oferindu-i drept garanție provincia Pocuția. Astfel, Petru Mușat a ridicat la Suceava o cetatea fortificată care avea să-i fie reședință voievodală.

Construită ca reședință a domnitorilor Moldovei și centru administrativ al țării, cetatea a devenit parte a sistemului de fortificații în momentul în care a apărut pericolul otoman.

Rezistând multor asedii, printre care cel condus de otomani și cel al polonezilor, cetatea a fost atacată în 1476 de armata otomană condusă de Mahomed al II-lea, însă și atunci a rezistat cu succes.

Ulterior, Ștefan cel Mare a decis s-o transforme într-o fortificație redutabilă, gata să facă față celor mai puternice asedii. Astfel, i-au fost lărgite și înălțate zidurile, iar în jurul acesteia a fost săpat un șanț adânc.

Odată cu moartea lui Ștefan cel Mare, importanta acesteia a început să scadă, iar începând cu secolul al XVII-lea, cetatea a fost abandonată.

Deși o mare parte a structurii s-a prăbușit, în secolul al XX-lea a avut loc un amplu proces de restaurare, care au continuat până în anul 2024.

Tarifele de vizitare ale Cetății de Scaun a Sucevei sunt 20 de lei de persoană pentru adulți, 5 lei pentru elevi și studenți și 10 lei pentru pensionari. Programul de vizitare este între orele 10:00 și 18:00 pe timp de iarnă, respectiv între 10:00 și 21:00 pe timp de vară.

10. Ansamblul medieval Curtea Domnească din Piatra Neamț

Acest ansamblu medieval reprezintă una dintre cele mai importante obiective turistice din Piatra Neamț, fiind compus din Curtea Domnească, Biserica Domnească, Turnul lui Ștefan cel Mare și Muzeul Curtea Domnească cu cele două pivnițe.

Curtea Domnească a fost ridicată în perioada 1468 – 1475 de Ștefan cel Mare și a fost atestată documentar în 1491. Curtea găzduiește, printre alte monumente istorice, Biserica Domnească Nașterea Sf. Ioan Botezătoorul, Pivnița 1 și Pivnița 2.

Biserica Domnească este un edificiu masiv construit din piatră care datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, mai precis din 1498. Această biserică se remarcă atât prin decorația de ceramică smălțuită precum și prin dimensiunile generoase, având o înălțime de 35.9 m și o lățime de 9.3 m.

Turnul lui Ștefan cel Mare a fost ridicat în 1499, la doar un an de la finalizarea bisericii.

Ce face din acest ansamblu special este Muzeul Curtea Domnească. Pivnița I, parte a fostelor beciuri domnești, a fost descoperită odată cu cercetările arheologice ale Muzeului Regional de Arheologie din Piatra-Neamț, desfășurate între 1954 și 1955.

Spațiul expozițional din Pivnița I expune artefacte descoperite pe suprafața Curții Domnești, precum monede, articole de vestimentație și obiecte de podoabă. Tot aici a fost reconstituit și echipamentul militar și armamentul specific perioadei medievale.

Pivnița II a fost deschisă publicului în 2016, zidurile fiindu-i descoperite întâmplător abia în 2011, odată cu efectuarea unor lucrări de modernizare. Aceasta datează din secolul al XVIII-lea și avea rol de beci pentru păstrarea butoailor cu vin ale domnitorilor Moldovei.

Prețul unui bilet pentru vizitarea muzeului este 16 lei pentru adulți, 8 lei pentru studenți și 4 lei pentru elevi și preșcolari. Dacă dorești să vizitezi toate cele trei muzee, vei plăti 40 de lei/adult.

Biletele pentru vizitarea Pivniței I pot fi achiziționate din incinta Muzeului Cucuteni, iar Pivnița II poate fi vizitată gratuit.

11. Cetatea Neamțului

Cetatea Neamțului este situată în municipiul Târgu Neamț și este una dintre cele mai impresionante cetăți medievale din România. Aceasta a fost ridicată în 1395, pe timpul domniei lui Petru Mușat și este situată în apropierea celui mai înalt vârf al Culmii Pleșului.

A fost construită în perioada consolidării statului medieval Moldova și este un veritabil monument medieval.

Momentele de glorie ale cetății Neamț corespunde domniei lui Ștefan cel Mare. În acele timpuri, era una dintre cele mai bine întărite cetăți ale Moldovei.

Tariful de vizitare al Cetății Neamțului este 24 de lei.

Înarmează-te cu răbdare și apă întrucât vei avea ceva de urcat, mai ales dacă nu ai condiție fizică.

Dacă tot ajungi în zonă, poți vizita și Casa Memorială Veronica Micle. Aceasta a fost construită în 1834 din lemn și cărămidă, având o arhitectură specifică Moldovei, cu tindă și trei camere la stradă. Aceasta este situată în centrul vechi al orașului Târgu Neamț. Tariful de vizitare este 16 lei de persoană.