Coasta de Azur: Top 10 locuri de vizitat pe Riviera Franceză
Coasta de Azur este unul dintre cele mai frumoase destinații de vacanță din Europa. Cunoscută drept Riviera Franceza, aceasta este… Află mai multe
Muntele Olimp este cel mai înalt munte din Grecia și al doilea ca altitudine din Balcani.
Deși este o destinație mai puțin frecventată de turiștii români, Muntele Olimp este sufletul Greciei Antice, fiind profund înrădăcinat în mitologia greacă.
Potrivit legendelor, se crede că Olimp a fost locuința celor doisprezece zei care domneau peste lumea antică – încă dinainte de Homer – printre care se numără Zeus, Hera, Atena și Apollo.
Autorul Odiseei și al Iliadei, care se zvonește că a trăit între 800 și 1200 î.Hr., a inclus acest masiv montan în poveștile sale despre zei. Astfel, nu e surprinzător că poveștile magice au luat naștere în jurul acestui munte.
Muntele Olimp (Ólympos în greacă) este cel mai înalt masiv montan din Grecia, fiind situat în regiunea Tesalia din nord-estul Greciei, la granița cu regiunea Macedonia. În greacă, numele muntelui înseamnă plin de lumină, asociat cu cerul.
Cel mai apropiat oraș, cu acces facil la traseele care duc pe Muntele Olimp, este Litochoro, cunoscut și ca Orașul Zeilor.
Cel mai înalt vârf al masivului este Myticas, cu o altitudine de 2.917 metri deasupra nivelului mării. Și când spun deasupra nivelului mării, acest masiv are un mare avantaj, înălțându-se chiar din Marea Egee.
Ca să-ți faci o idee despre localizare, muntele este situat în apropierea mării Egee, la aproximativ 153 de kilometri de Salonic – cel mai mare oraș amplasat în apropiere de Peninsula Halkidiki.
Distanța între Salonic și Muntele Olimp poate fi parcursă în aproximativ două ore și jumătate, cu mașina.
Cel mai ușor acces la Muntele Olimp se face din stațiunea Litochoro, situat pe malul Egeei, în vestul masivului. Acesta se află la 419 km nord de Atena, respectiv 503 km sud-vest de Salonic.
Din nefericire, transportul în comun în Grecia nu este bine pus la punct, iar rezervările online sunt dificil de realizat.
Dacă ajungi în Atena și nu ți-ai planificat nimic din țară, cea mai bună soluție este să optezi pentru o excursie organizată sau să discuți cu o agenție de turism local, pe care o poți înânli în aeroport sau în Piața Syntagma (piața centrală a Atenei).
Din Salonic, ai mai multe opțiuni, fiind mai ușor de ajuns.
Cum se ajunge cu mașina: Din Atena, este de preferat să faci un popas în Salonic, deoarece călătoria durează aproximativ șase ore, pe E75 și E65.
Din Salonic, distanța poate fi parcursă în aproximativ trei ore cu mașina, pe drumurile A1, E75 (cu taxă) și EO 13.
Cum se ajunge cu trenul: Călătoria cu trenul din Atena presupune plecare din gara principală din Atena până în Larissa, iar ulterior până în Litochoro. Din Litochoro, mai ai aproximativ 8 km până în sat, pe care-i poți parcurge cu taxiul.
Din Larissa până în Litochoro faci aproximativ 35 de minute, însă trebuie să fii atent că trenul pleacă din trei în trei ore. Din Salonic, există un tren direct a cărui distanță este parcursă în aproximativ o oră și zece minute.
Operatorul feroviar grecesc se numește Hellenic Train. Pentru mai multe informații despre program, prețuri și rezervări, accesează site-ul lor.
Cum se ajunge cu autobuzul: Călătoria cu autobuzul dinspre Salonic pleacă din terminalul principal iar călătoria durează aproximativ două ore și zece minute. Cu toate astea, călătoria presupune o așteptare de 50 de minute între autobuze, în Katerini.
Dacă preferi plecarea din Atena, călătoria durează aproximativ șapte ore și jumătate, incluzând așteptarea de aproape o oră din Katerini.
Acest munte legendar face parte din Parcul Național Olimp, înființat în anul 1938.
Simbol al patrimoniului cultural și istoric al Greciei, Muntele Olimp a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1981.
Parcul Național Olimp are o suprafață de 120 kmp, cu 52 de vârfuri și o bogată faună și floră. Ecosistemele variate îl fac și un refugiu grozav pentru biodiversitate.
Aici cresc aproximativ 1.500 de tipuri de plante, cu un strat de foioase veșnic verzi, pe lângă pădurile de fag și conifere care urcă până la pajiștile alpine din partea superioară a masivului.
La nivel faunistic, aici se găsesc peste 30 de specii de mamifere și sute de specii de insecte, păsări și reptile.
Iar pentru turiștii dornici să exploreze muntele, le recomandăm să se cazeze la poalele vestice ale masivului, unde acesta ia contact cu Marea Egee, formând Riviera Olimpului.
În această zonă se află majoritatea stațiunilor din apropierea Olimpului, printre ele numărându-se Platamonas, Plaka, Laptokarya și Litochoro sau chiar Paralia, care se află la aproximativ 44 de kilometri distanță.
Muntele Olimp este puternic ancorat în mitologia greacă, fiind considerat muntele sacru al zeilor. Astfel, era un teritoriu greu accesibil oamenilor de rând.
Mai mult, este cunoscut ca locuința zeilor olimpieni Zeus, Hera, Afrodita, Apollo, Artemis, Atena, Ares, Demetra, Haistos, Herms, Poseidon și Hestia.
Potrivit legendelor, Zeus – regele zeilor, a ales cel maî înalt vârf al Muntelui Olimp drept tronul său, de unde guverna asupra celorlalți zei și a întregii lumi.
Potrivit legendelor, Zeus a aruncat cu fulgere de pe cele mai înalte vârfuri ale masivului. Din când în când, aceștia coborau printre pământeni, luând diferite înfățișări. Se spune că zeii se hrăneau cu ambrozie și nectar.
În timpuri străvechi, drumețiile pe acest munte au fost interzise deoarece era un pământ sacru.
Încă de la Iliada, o epopee a lui Homer, aflăm că Zeus le vorbea celorlalți zei despre cel mai înalt vârf al Olimpului. Mai mult, în aceeași epopee, Poseidor menționează că el este stăpânul mărilor, Zeus al cerurilor iar Hades al morții, iar Muntele Olimp este comun celor trei.
Chiar dacă Muntele Olimp abundă în mituri și legende, există puține dovezi arheologice ale ocupației timpurii.
Descoperirile arheologice de artefacte datează din Epoca Fierului, cuprinsă între 1200 î.Hr. și 550 î.Hr.
Cu toate astea, din cauza terenului accidentat și a bogăției cadrului natural grecesc, foarte puțini arheologi s-au aventurat să exploreze această zonă.
Însă la baza muntelui, mai precis în Dion – un orașel antic macedonean, arheologii au decoperit că Alexandru cel Mare și adepții acestuia aduceau jertfă zeilor înainte de a pleca la luptă.
În ceea ce privește escaladarea muntelui, cel mai înalt vârf (Mytikas, 2917 m) a fost cucerit pentru prima dată pe 2 august 1913, de doi alpiniști elvețieni, ghidați de Christos Kakalos. Deși pe Olimp urcă peste 10.000 de oameni anual, majoritatea ajung doar până pe Vf. Skolio, de 2904 m altitudine.
Motivul care stă în spatele acestei tendințe este legat de traseul dificil cu pante abrupte și diferențe mari de nivel, spre deosebire de Skolio, care face parte din traseul E4, mult mai ușor.
În umbra vârfurilor impunătoare și a pădurilor de foioase, fag și conifere, Muntele Olimp atrage turiștii printr-o imagine enigmatică, plină de secrete.
Cu toate acestea, nu există nicio dovadă arheologică care să ateze urmele civizilației divine de pe munte.
În lipsa acestor dovezi, totuși există o serie de povești referitoare la fenomene cel puțin stranii, care aveau loc în Antichitate, pe cel mai înalt vârf din Grecia.
Misterios sau nu, acestea contribuie la mitologia bogată și importanța culturală legată de acest munte.
Una dintre legende spune că văile Muntelui Olimp găzduiesc comori ascunse, artefacte antice și obiecte sacre din aur. Se spune că zeii le-ar fi ascuns de ochii muritorilor.
De asemenea, Muntele Olimp este foarte popular pentru izvoarele sale naturale, despre care se spune că au proprietăți vindecătoare. Grecii antici considerau că izvoarele sacre de pe munte erau binecuvântate de zei, fiind pline de energie divină.
Un alt secret interesant este că versanții Olimpului găzduiesc o serie de camere ascunse, descoperite de arheologii și geologii greci, care le-au găsit prin scanarea versanților cu tehnologie radar (GPR). Se crede că aceste camere secrete ascunse în munte au fost sanctuarul zeilor.
Formațiunile naturale și elementele arhitecturale atent lucrat adaugă muntelui o notă suplimentară de mister. Mai concret, camerele prezintă coloane, tavane boltite și fresce superbe care împodobesc pereții.
Așadar, explorarea acestor camere îți oferă o oportunitate unică de dezvălui secretele antichității.
Potrivit altor povești, muntele găzduiește artefacte antice, opere de artă pierdute și relicve sacre. Ultimele săpături din Olimp au scos la iveală o serie de artefacte cel puțin enigmatice care ilustrează măiestria și creativitatea civilizațiilor antice.
Dar folclorul și legendele locului merg mai departe. Astfel, se spune că versanții Muntelui Olimp găzduiesc ființe mitice precum satirii, nimfele și alte entități supranaturale, care cutreieră cheile și pădurile muntelui.
Și ca să încheiem acest capitol, Muntele Olimp este legat de transformare, fiind asociat cu povești de metamofoză. Potrivit mitologiei grecești, oamenii cu voință puternică și inima curată puteau urca pe munte, trasformându-se în zei sau semizei. Astăzi, turiștii și pelerinii din întreaga lume urcă pe Olimp pentru a găsi mângăiere și dezvoltare spirituală.
Muntele Olimp joacă un rol important în mitologia greacă, fiind reședința zeilor din panteonul olimpian, iar tu ai oportunitatea de a explora această moștenire mitologică în peisajul montan, plin de situri arheologice și urme ale trecutului mitic, care te vor fascina.
Iar dacă tot îți faci planuri să-l vizitezi, trebuie să știi că în apropierea muntelui există câteva obiective turistice și locuri de vizitat.
Cea mai bună perioadă pentru a merge pe Muntele Olimp este vara, mai precis în luna iulie și august. Atunci, ziua este cea mai lungă din an iar temperaturile sunt cele mai potrivite.
Pentru orice drumeție, îți recomand să iei cu tine haine mai groase, încălțăminte adecvată și cremă cu protecție solară. De preferat este să optezi pentru un ghid local, îndeosebi pentru traseele mai lungi.
Iată cele mai frumoase locuri de vizitat de pe Muntele Olimp și împrejurimile acestuia:
Litochoro este un orășel situat chiar la poalele Muntelui Olimp, mai precis între munte și Golful Thermaic de la Marea Egee.
Este situat la 90 km sud de Salonic, respectiv 420 km nord de Atena și este cosiderat poarta de intrarea în lumea fascinantă a Olimpului.
Cu o atmosferă tradițională și un climat plăcut rezultat de contactul dintre munte și mare, Litochoro surprinde prin cadrul natural sălbatic, peisajul montan și clădiri din piatră, vechi de secole.
Este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din regiunea Muntelui Olimp.
Dacă vrei să vezi cum arăta vechea Grecie, vizitează satul Paleos Panteleimonas.
Amplasat pe Riviera Olimpului, la 12 km sud de Leptokarya, și 5 km de Castelul din Platamonas, acesta este unul dintre cele mai vechi sate grecești. În prezent, în sat trăiesc permanent aproximativ 20 de locuitori.
Satul oferă o priveliște superbă fiind situat la 700 m deasupra mării. Deși la prima vedere pare un sătuc, aici vei găsi numeroase terase și restaurante cu specific local.
Cazările cele mai apropiate se află în Neos Pantelimonas, la 6 km distanță. De asemenea, poți opta pentru o noapte de cazare în Leptokarya.
Este fără doar și poate unul dintre cele mai frumoase sate din Grecia, fiind un loc încărcat de istorie. Din acest motiv, îl putem considera sufletul Greciei de odinioară.
Orașul Dion se află la poalele Muntelui Olimp, fiind locul unde se află situl arheologic dedicat zeului Zeus.
De aici și numele, care în greacă înseamnă al lui Zeus. Situl dedicat lui Zeus include templul, teatrul grecesc și sanctuarul lui Isis, zeița preferată a lui Alexandru cel Mare.
Aici poți explora ruine și artefacte istorice care aduc în prim-plan trecutul glorios.
Cada lui Zeus este o formațiune stâncoasă cu o poveste mitologică interesantă, fiind numită astfel deoarece aici venea Zeus să facă baie.
Acest paradis natural este una dintre cele mai frumoase obiective turistice de pe Muntele Olimp. Este situat în canionul Enipea de pe Olimp, iar traseul se întinde pe o distanță de 2 km din centrul orașului Litochoro.
Așadar, poți parcurge distanța în aproximativ jumătate de oră, pe jos.
Litochoro – Prionia este cel mai fascinant traseu montan de pe Muntele Olimp.
Traseul are o lungime de 18 kilometri și ajunge până la refugiul Spilios Agapitos, amplasat la 2060 m altitudine. Doar ultimul kilometru, spre final, nu este asfaltat.
De la cabana situată în zona refugiului (deschis din mai până în octombrie, între 06:00 și 22:00), poți ajunge pe Vârful Skala (2866 m) în aproximativ 2 ore. Acest traseu oferă priveliști superbe într-un peisaj sălbatic.
Dacă ești dornic să explorezi cheile și cascadele spectaculoase situate pe Olimp, nu trebuie să ratezi o vizită la Canionul Enipeas. Pentru a ajunge aici, urmează poteca care traversează satul, prin pădure.
Traseul sinuos de pe valea râului Enipeas se întinde pe 9 kilometri, cu o diferență de nivel de 740 de metri.
Cel mai indicat este să pleci din satul Myloi, una dintre intrările în Parcul Național Olimp, situat teasupra orașului Litochoro, la o altitudine de 320 m.
Traseul traverseaza Canionul Enipea și ajunge în Prionia, pe partea vestică a muntelui, la 1100 m altitudine. Drumeția poate fi parcursă în aproximativ patru ore și jumătate.
Mănăstirea Agios Dionysos este o bijuterie arhitectonică construită în secolul al XVI-lea de pustnicul cu același nume, care a locuit în Agio Spilaio (Peştera Sfântă), situată în apropiere.
Amplasată la 850 metri altitudine, într-un cadru pitoresc dintre două cursuri de apă care se varsă în Enipeas, mănăstirea
Lăcașul este ușor accesibil cu autobuzul, atât din Litochoro cât și din Katerini (38 km). Este situată la 16 km distanță de orașul Litochoro și este un loc de pelerinaj foarte apreciat de locuitorii Macedoniei Centrale.
Aici poți vizita și Peștera Sfântă, unde a trăit pustnicul Agios Dionysos, unde se află și un mic schit. De la mănăstire sunt aproximativ 20 de minute de mers pe jos.
Deși a fost distrusă de două ori, mănăstirea a fost restaurată aproape integral. Astăzi, domeniul pe care se află mănăstirea găzduiește o parte din pădure, o moară de apă, o fermă și o moară de făină. De la începutul secolului XXI, aici trăesc șase călugări.
Muntele Olimp joacă un rol important în mitologia greacă, fiind reședința zeilor din panteonul olimpian. Cât despre legendele grecești, acestea abundă în povești despre întânlirile zeilor de pe Olimp.
Această conexiune mitică face din Olimp un sanctuar sacru și un loc de venerare a divinității, fiind un pilon pentru identitatea culturală a poporului grec.