Munții Carpați: Cele mai înalte vârfuri din România

Munții Carpați sunt coloana vertebrală a pământului românesc, iar evoluția poporului român este strâns legată de existența acestora.

Carpații au avut un rol definitoriu în evoluția actuală a reliefului României, fiind totodată un spațiu propice locuirii încă din neolitic.

Datorită formei de inel pe care o au, Geograful Simion Mehedinți i-a numit Coroana Montium.

Înainte de a prezenta cele mai înalte vârfuri din Carpații României, vom trece în revistă prezența acestora pe suprafața României, cum sunt împărțiți și unde se află cele mai înalte vârfuri în fiecare grupă a acestora.

Munții Carpați

Munții Carpați se întind între Bratislava și Culoarul Timocului, pe o suprafață de 170.600 kmp. Din aceasta, peste 50% se află pe teritoriul României.

Aceștia sunt munți cu înălțimi medii întrucât puține vârfuri trec de 2.500 m.

Pe suprafața României, Munții Carpați se împart în trei mari grupe: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali.

Carpații Orientali

Carpații Orientali sunt amplasați între granița cu Ucraina și Valea Prahovei, chiar în estul Depresiunii Transilvaniei.

Carpații Orientali s-au format prin cultarea și înălțarea scoarței terestre precum și prin erupții vulcanice (în vest).

Altitudinile Carpaților Orientali scad pe direcția nord-sud.

Cel mai înalți munți din Carpații Orientali sunt Munții Rodnei, 2.303 m în Vf. Pietrosul Rodnei. Aceștia se află în grupa nordică a Carpaților Orientali.

Carpații Orientali sunt structurați pe trei grupe: Grupa Nordică, Grupa Centrală și Grupa Sudică.

Grupa Nordică

Grupa Nordică a Carpaților Orientali este formată din Carpații Maramureșului și ai Bucovinei. Aceștia sunt situați între granița cu Ucraina (în nord) și Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăniș, respectiv Valea Moldovei (în sud).

Grupa Nordică a Carpaților Orientali găzduiește zona istorică Maramureș, situată între Munții Rodnei, Țibeș, Gutâi și Igniș (la vest) și Munții Maramureșului (la est și în nord).

În vest se află munții Oaș, Gutâi și Țibles, cu altitudini cuprinse între 600 și 1.800 m, aceștia fiind munți vulcanici. În centru se regăsesc munți din șisturi cristaline precum Munții Maramureșului, Munții Rodnei – cei mai înalți munți din Carpații Orientali și Obicina Mestecăniș.

La est se află Obcina Mare și Obcina Feredeu – două masive montane formate din fliș.

Grupa Centrală

Grupa Centrală a Carpaților Orientali este reprezentată de Carpații Moldo-Transilvani, desfășurându-se între Valea Oituzului, la nord, și Depresiunea Brașovului, în sud.

Cel mai înalt vârf montan din grupa centrală a Carpaților Orientali este Pietrosul Călimanilor din Munții Călimani, cu o altitudine de 2.102 m. Aceștia sunt munți vulcanici, desfășurați în sectorul vestic, alături de Munții Gurghiului și Munții Harghita.

În sectorul estic se află munți formați din fliș – Munții Stânișoarei, Goșmanul, Tarcăului și Berunț.

Cei mai pitorești munți din grupa centrală a Carpaților Orientali sunt Masivul Ceahlău (Vf. Toaca – 1.907 m) și Masivul Rarău (Vf. Pietrele Doamnei – 1.651 m). De un pitoresc desăvârșit sunt și Cheile Bizaului, respectiv Defileul Toplița-Deda.

Grupa Sudică

Grupa Sudică a Carpaților Orientali este reprezentată de Carpații de Curbură. Aceștia sunt cei mai scunzi munți din Orientali și sunt reprezentați de Munții Vrancei, Munții Buzăului, Munții Ciucaș, Munții Baiului și Munții Întorsurii.

Munții Ciucaș sunt cei mai înalți munți din Carpații de Curbură (grupa sudică a Carpaților Orientali), având altitudinea de 1.954 m în Vf. Ciucaș.

Tot în această grupă se află și Depresiunea Brașovului.

Depresiunea Brașovului este cea mai întinsă depresiune intramontană din România, și este străbătută de râul Olt.

Carpații Meridionali

Carpații Meridionali se întind în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Valea Prahovei – la est, și Culoarul Timiș-Cerna – la vest. Aceștia sunt cei mai înalți munți din România și din acest motiv au fost numiți și Alpii Transilvaniei.

Carpații Meridionali găzduiesc 11 vârfuri depășesc 2.500 m altitudine. Acești Carpați cu altitudini de peste 2000 m prezintă atât relief glaciar, relief carstic (Peștera și Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Muierilor, Cheile Oltețului din Parâng), cât și relief dezvoltat pe conglomerate (Babele și Sfinxul din Munții Bucegi).

La altitudini de peste 2.000 m, ghețarii au scuptat circuri, creste și văi glaciare.

Cele mai înalte vârfuri din Carpații Meridionali sunt Vf. Moldoveanu (2.544 m) și Vf. Negoiu (2.535 m). Interesant este că singurul râul care îi străbate este Oltul.

Carpații Meridionali sunt structurați pe patru mari grupe: Bucegi, Făgăraș, Parâng și Retezat (Retezat-Godeanu).

Grupa Bucegi

Grupa Bucegi se situează între Valea Prahovei și Valea Dâmboviței, fiind compuși din masivele Bucegi, Munții Leaota și Masivul Piatra Craiului.

Cel mai înalf vârf din Munții Bucegi este Vf. Omu, cu 2.505 m, urmat de Vf. Bucura, cu 2.503 m.

Masivul Piatra Craiului, amplasat în Parcul Național Piatra Craiului, este unul dintre cele mai fascinante masive din Munții Carpați, și atinge altitudinea de 2.238 m în Vf. La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului.

Interesant este că acest masiv se deosebește atât geomorfologic cât și geologic de celelalte masive montane. Mai mult, găzduiește 7 vârfuri cu altitudini mai mari de 2.000 de metri.

Emanuel de Martonne (un mare geograf și pedagog francez) spunea că acest masiv, prin creasta calcaroasă și eleganța profilului, se deosebește de masivele Păpușii și Bucegilor, reprezentând un accident morfologic.

Grupa Făgăraș

Grupa Făgăraș este grupa cu cele mai înalte piscuri montane și este formată din Munții Făgărașului, Iezer, Ghițu, Frunți și Cozia.

Munții Făgărașului sunt cei mai înalți munți din România, atingând 2.544 m altitudine pe Vârful Moldoveanu.

În Munții Făgăraș, pe lângă Vf. Moldoveanu (2.544 m) – cel mai înalt din România, există încă 6 vârfuri care depășesc 2.500 m altitudine: Vf. Negoiu (2.535 m), Vf. Viștea Mare (2.527 m), Vf. Lespezi (2.517 m) și Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2.507 m), Vf. Hârtopul Darei (2.506 m) și Vf. Cornul Călțunului (2.505 m).

De menționat este și Vf. Dara, care atinge 2.500 m.

Vf. Negoiu (2.535 m) din Munții Făgăraș este al doilea cel mai înalt vârf din România.

Ai ocazia să vezi acești munți îndeaproape dacă tranzitezi Transfăgărășanul.

Transfăgărășan este unul dintre cele mai frumoase șosele rutiere din România, traversând Munții Făgăraș, atingând altitudinea maximă de 2.042 m la Bâlea Lac.

În partea vestică a acestei grupe, de-a lungul Oltului, s-a format o depresiune intramontană (Depresiunea Loviștei) dar și o trecătoare pitorească (Defileul Turnu Roșu – Cozia).

Grupa Parâng

Grupa Parâng este desfășurată între valea Oltului în est și văile Jiului și Streiului, în vest. Din acestă grupă fac parte Munții Parâng (2.519 m), Munții Căpățânii, Lotrului, Cindrelului și Șureanului.

Cel mai înalt vârf din Munții Parâng este Vf. Parângul Mare – 2.519 m. Este al patrulea vârf ca înălțime din România.

Aici se află și Transalpina – cea mai înaltă șosea din țară, care atinge cel mai înalt punct la 2.145 m. Acestă veche potecă situată pe Plaiul Novacilor, lega Transilvania de munte, fiind creat de oierii ardeleni încă din anul 1396.

Grupa Retezat

Grupa Retezat, denumită și Retezat-Godeanu, este situată între Defileul Jiului și Culoarul Timiș-Cerna, fiind compusă din Munții Godeanu, Munții Retezat (2.590 m – Vf. Peleaga), Munții Vâlcan, Mehedinți, Cernei și Țarcu.

Cel mai înalt vârf din Munții retezat este Vf. Păpușa, cu 2.508 m. Accesul către acest vârf montan se face fie dinspre Șaua Pelegii, fie dinspre Porțile Închise sau Vf. Custura.

Carpații Occidentali

Carpații Occidentali sunt situați în vestul României, între văile Șomeșului și Barcăului (la nord) și Defileul Dunării (la sud). Aceștia închid arcul carpatic și s-au format în orogeneza alpină prin cutarea și înălțarea scoarței terestră. În completare, sudul Apusenilor s-a format și prin erupții vulcanice.

Carpații Occidentali sunt cea mai scunzi munți din întregul lanț carpatic din România, având altitudini care rar depășesc 1.800 de metri.

Carpații Occidentali sunt structurați pe două grupe montane: Munții Banatului și Munții Apuseni.

Munții Banatului

Munții Banatului sunt situați în sudul Carpaților Occidentali, între Defileul Dunării și Culoarul Mureșului.

Aceștia sunt divizați la rândul lor în Munții Poiana Ruscă (în nordul Culoarului Bistrei) și Munții Banatului (în sud-vestul râului Timiș).

Munții Poiana Ruscă sunt formați dintr-un singur masiv montan, cu altitudini joase: 1.374 m în Vf. Padeș.

Munții Banatului sunt formați din munții Semenicului, Almăjului, Aninei, Locvei și Dognecea. Aici intră și depresiunile Bozovici și Caraș-Ezeriș.

Munții Apuseni

Munții Apuseni, situați la nord de Culoarul Mureșului, prezintă altitudinile cele mai înalte în partea centrală, unde se găsesc Munții Bihorului (1.849 m – Vf. Bihor), Vlădeasa (1.836 m) și Muntele Mare (1.826 m).

În sudul și sud-estul acestora se găsesc Munții Metaliferi și Munții Trascăului.

În partea vestică a Apusenilor, regăsim masive cu altitudine mică precum Munții Pădurea Craiului, Codru-Moma, Zarandului și Plopiș.

Apusenii sunt o grupă montană de un pitoresc desăvârșit unde se evidențiază relieful carstic, cu chei (Cheile Turzii, Cheile Râmețului), avene și peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Scăriloara, Peștera Vântului) dar și platouri (Padiș).

Deoarece altitudinile variază în jurul valorii de 1.000 de metri, Munții Apuseni sunt cei mai populați munți de pe suprafața României și reprezintă una dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din România.

Vezi cele mai frumoase cabane în Apuseni

Dacă nu știai, în Munții Apuseni se află Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase cascade din Europa. Aceasta s-a format pe valea Minișului, în Munții Aninei, județul Caraș-Severin.

Cele mai înalte vârfuri din România

În România există 13 vârfuri care depășesc 2.500 de metri, iar 8 dintre acestea se află în Munții Făgăraș.

Toate cele 13 vârfuri de peste 2.500 m altitudine din România se află în Carpații Meridionali. Mai precis, 8 sunt în Munții Făgăraș. 2 în Munții Bucegi, 2 în Munții Retezat și unul în Munții Parâng.

Iată cele mai înalte vârfuri din România:

1. Vârful Moldoveanu – 2.544 m, Munții Făgăraș
2. Vârful Negoiu – 2.535 m, Munții Făgăraș
3. Vârful Viștea Mare – 2.527 m, Munții Făgăraș
4. Vârful Parângul Mare – 2.519 m, Munții Parâng
5. Vârful Lespezi – 2.517 m, Munții Făgăraș
6. Vârful Omu – 2.505 m, Munții Bucegi
7. Vârful Peleaga – 2.509 m, Munții Retezat
8. Vârful Păpușa – 2.508 m, Munții Retezat
9. Vârful Vânătarea lui Buteanu – 2.507 m, Munții Făgăraș
10. Vârful Hârtopul Darei – 2.506 m, Munții Făgăraș
11. Vârful Cornul Călțunului – 2.505 m, Munții Făgăraș
12. Vârful Bucura – 2.503 m, Munții Bucegi
13. Vârful Dara – 2.500 m, Munții Făgăraș

Cele mai înalte 5 vârfuri sub 2.500 m altitudine sunt situate în Munții Făgăraș și Munții Bucegi. În Munții Făgăraș includ Vf. Scărișoara Mare (2.495 m), Vf. Mușetescu (2.495 m), Vf. Capra (2.494 m) iar Munții Bucegi se remarcă cu Vf. Bucșoiu (2.492 m) și Vf. Coștila (2.490 m).

Vom trece în revistă cele mai mari vârfuri din Carpații românești:

1. Vârful Moldoveanu, 2.544 m

Cel mai înalt vârf din România este Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș, având 2.544 m. Acesta este situat în județul Argeș și poate fi văzut doar de pe creasta Făgărașului deoarece piscurile montane din jurul său au peste 2.400 de metri.

2. Vârful Negoiu, 2.535 m

Vârful Negoiu este situat în Munții Făgăraș și este al doilea cel mai înalt vârf din Carpații României, având 2.535 m. Situat în județul Sibiu, acest

Interesant de menționat este că până în perioada interbelică, se credea că Vf. Negoiu este cel mai înalt vârf din Carpați, după Masivul Tatra (2.600 m) deoarece era confundat cu Vf. Viștea Mare.

3. Vârful Viștea Mare, 2.527 m

Vârful Viștea Mare are 2.527 metri și este al treilea cel mai înalt vârf din România. Acesta este situat în Munții Făgăraș, fiind unul dintre cele mai semețe vârfuri montane ale Făgărașului.

Accesul către acest vârf se face dinspre Nucșoara, județul Argeș. O altă variantă este dinspre Sâmbăta de Sus din județul Brașov.

4. Vârful Parângul Mare, 2.519 m

Vârful Parângul Mare este cel mai înalt vârf din Munții Parâng, având altitudinea de 2.519 m și al patrulea vârf din România după înălțime.

De asemenea, Vf. Parângul Mare poate fi considerat este cel mai înalt vârf montan din țară, care nu este situat în Munții Făgăraș.

5. Vârful Lespezi, 2.517 m

Vârful Lespezi are altitudinea de 2.517 m și este situat în Munții Făgăraș. Adesea este considerat un vârf dublu alături de Vf. Călțun și se etalează prin masivitate, îndeosebi dacă este privit dinspre nord.

6. Vârful Omu, 2.505 m

Vârful Omu are altitudinea de 2.505 m și este cel mai înalt vârf din Bucegi. Este al șaselea vârf din România după înălțime și găzduiește Cabana Omu – cabana situată la cea mai mare altitudine din România, precum și stația meteorologică Vf. Omu.

7. Vârful Peleaga, 2.509 m

Vârful Peleaga este cel mai înalt vârf din Munții Retezat, având 2.509 m altitudine.

Accesul se face dinspre Lacul Bucura, pe traseul marcat cu cruce galbenă, de 1 oră și jumătate.

8. Vârful Păpușa, 2.508 m

Vârful Păpușa este al doilea cel mai înalt vârf din Munții Retezat și al optulea din România. În ciuda altitudinii, privit din depărtare pare asemenea unui deal.

9. Vârful Vânătarea lui Buteanu, 2.507 m

Vârful Vânătoarea lui Buteanu este situat în Munții Făgăraș și are altitudinea de 2.507 m. Numele inițial al vârfului a fost Vânătarea, denumirea arhaică a unei înălțimi greu de cucerit.

Acesta a fost redenumit în Vânătoarea lui Buteanu, cel mai probabil din comoditate.

Acesta este devansat în Făgăraș de Moldoveanu, Negoiu, Viștea Mare și Lespezi, fiind al optulea vârf din România.

10. Vârful Hârtopul Darei, 2.506 m

Vârful Hârtopul Darei este situat în Munții Făgăraș, având altitudinea de 2.506 m. Situat la doar 300 m sud de Vârful Dara, rămâne o enigmă dacă acestea pot fi considerate ca fiind 2 vârfuri separate sau mai degrabă un vârf dublu.

Accesul către vârf se face pe traseul de creastă dintre Vf. Urlea și Curmătura Zârnei.

11. Vârful Cornul Călțunului, 2.505 m

Situat în Munții Făgăraș, Vârful Cornul Călțunului are altitudinea de 2.505 m și este adesea considerat un vârf dublu, alături de Vf. Lespezi. La poalele acestuia se află lacul glaciar Călțun. Tot aici este și refugiul montan cu același nume, parte a Salvamon Avrig, județul Sibiu.

Accesul către vârf se face dinspre sud-vest, pe poteca care pleacă din strunga Doamnei.

12. Vârful Bucura, 2.503 m

Vârful Bucura are altitudinea de 2.505 m și este al doilea cel mai înalt vârf din Munții Bucegi.

Situat în apropiere de Cabana Omu, acesta este unul dintre cele mai puțin cunoscute vârfuri, renumele fiindu-i umbrit de prezența popularului său vecin, Vf. Omu – cu 11 m mai înalt.