10 locuri de vizitat în județul Alba

Județul Alba este un punct de reper atât pentru istoria României cât și o comoară ascunsă din inima Transilvaniei. De la cetăți medievale la sate pitorești și rezervații naturale impresionante, județul Alba găzduiește o mulțime de atracții turistice care merită vizitate.

Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba includ Cheile Râmețului, Peștera Scărișoara, Râpa Roșie, Cetatea Alba, satul Rimetea și rezervația Vânătărele Ponorului. Însă acestea nu sunt toate!

Veză cele mai faine unități de cazare în Alba.

Iată cele mai importante locuri de vizitat din județul Alba:

1. Cetatea Alba Carolina

Construit de romani acum aproape 2.000 de ani, Alba Iulia este locul infăptuirii Marii Uniri din 1918, așadar un loc care abundă în istorie.

Deși există peste 10 obiective turistice în Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina este una dintre cele mai importante locuri de vizitat în județul Alba și una dintre cele mai reprezentative edificii ale stilului Vauban de pe continentul european.

Mai mult, este cea mai mare cetate din România, fiind construită acum mai bine de 300 de ani pe o suprafață de 110 hectare.

Locul parcă te întoarce în timp prin trei perioade diferite, fiecare fiind reprezentată de vestigiile celor trei fortificații existente: Cetatea Albă Carolina, Cetatea medievală și Castrul ridicat de romani.

Incinta este apărată de trei rânduri de ziduri iar fortificația propriu-zisă este formată din șapte bastioane care crează o formă de stea.

Particularitatea acestei cetăți este conferită de succesiunea celor șapte porți, pe care le poți vizita.

2. Transalpina și Valea Frumoasei

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România și traversează sectorul montan al munților Parâng pe o lungime de 75 de kilometri, pe direcția sud-nord.

Șoseaua are o lungime totală de 134 de kilometri și face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș și din județul Alba, traversând 4 județe: Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj.

Cunoscut ca Drumul Regelui, Transalpina este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba.

Punctul de plecare este orașul Sebeș din județul Alba, iar traseul devine cu adevărat spectaculos odată ce intri în sectorul montan, urcând spre barajuul Tău-Bistra și barajul Oașa.

Traversând coama barajului de la Oașa, pe DN67 – Tranalpina, ajungi pe Valea Frumoasei. Pe hartă o poți găsi în sud-estul Munților Șureanu.

Valea Frumoasei, așa cum o descria Sadoveanu în opera omonimă (“Munţi, râpi, codri, goluri”) pare neschimbată, ilustrând peisaje spectaculoase, văi adânci și poienițe retrase, ideale pentru momente de relaxare alături de cei dragi.

De aici, poți continua traseul Transalpina, care te conduce printre peisaje de poveste pentru aproximativ 30 de kilometri până în Rânca, traversând Munții Parâng.

Șoseaua atinge cel mai înalt punct în Pasul Urdele, la 2.145 m altitudine.

Vezi cele mai importante locuri de vizitat pe Transalpina.

Te-ar putea interesa și de unde se poate urca pe Transalpina.

3. Cheile Râmețului

Cheile Râmețului sunt situate în satul Cheia din comuna Râmeț, județul Alba, chiar în inima munților Trascău din Apuseni.

Recunoscute pentru frumusețea sălbatică și pădurile dese, Cheile Râmețului sunt situate la doar 40 km de Alba Iulia, fiind unele dintre cele mai fascinante chei din Apuseni.

Rezervația naturală ocupă o suprafață de 40 de hectare și constă în două masive săpate în calcare mezozoice jurasice și zona cheilor cu o mulțime de forme carstice precum doline, peșteri, masive de grohotiș, turnuri și creste. Toate acestea sunt înconjurate de pajiști și păduri.

Peisajul este pitoresc, intervenția antropică asupra peisajului fiind minimă.

Accesul către rezervație se face fie din Teiuș, pe drumul comunal DC73 până la Mănăstirea Râmeț iar ulterior pe un drum de piatră pentru o distanță de 4 kilometri, fie dinspre Aiud pe drumul județean DJ107 până în satul Brădești din comuna Râmeț.

Drumul spre rezervația este parțial asfaltat, o parte fiind reprezentată de drum forestier – drumul 750C care duce spre Mănăstirea Râmeț. Astfel, se recomandă o mașină cu tracțiune 4×4 dacă starea vremii nu este bună.

Porțiunea de intrare în Cheile Râmețului este dificil întrucât pe o distanță de 1 km le poți străbate doar dacă traversezi albia râului.

Accesul se face pe poteci marcate, iar traseul de pe firul apei este marcat cu cruce albastră, fiind un traseu dificil din cauza riscului de alunecare și a căderilor de pietre. Astfel, fiecare tronson trebuie parcurs pe rând de câte o persoană.

Pe perioada verii, este recomandat să treci prin apă dacă nivelul acesteia îți permite.

Cheile se află la 22 km de orașul Teiuș, 34 km de Aiud și 40 de km de Alba Iulia (pe DJ750C).

Dacă tot ajungi aici, merită să vizitezi și satul Cheia. Acesta este un sat pitoresc cu două case vechi, cu o mulțime de vase și unelte și totodată un cort mare pentru glamping. Deși satul a fost părăsit acum mai bine de 50 de ani, astăzi o familie de tineri l-au readus la viață.

4. Peștera Scărișoara

Peștera Scărișoara este unul dintre cele mai importante locuri de vizitat din județul Alba întrucât adăpostește cel mai mare ghețar subteran din Europa. De asemenea, este una dintre cele mai frumoase peșteri din România.

Situată în localitatea Ghețari din județul Alba, în cadrul Parcului Natural Apuseni, peștera se află la o altitudine de 1165 de metri și găzduiește peste 80,000 de metri cubi de gheață.

Interesant că cea mai veche gheață din peșteră are o vechime de peste 4000 de ani.

Vechimea gheții a transformat peștera într-o adevărată enciclopedie în ceea ce privește evoluția faunei, florei și a climei.

Cercetătorii din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviță din Cluj, alături de asociați străini, au recoltat în 2005 câteva carote de gheață, pe baza cărora descifrează evoluția regimului climatic și cât aur se exploata pe vremea dacilor în Munții Apuseni.

Alături de importanța speologică, peștera reprezintă un obiectiv turistic deosebit ca urmare a unicității acestui fenomen natural.

Gheața a luat naștere ca urmare a tasării zăpezii de pe fundul avenelor, iar aceasta s-a păstrat de-a lungul verilor datorită altitudinii ridicate.

Intrarea în Peștera Scărișoara se realizează printr-un aven cu un diametru de 60 de metri, a cărui gură își face apariția în pădurea din marginea platoului.

Odată ce pășești pe poteca săpată în stâncă, vei cobori 48 de metri pe scări metalice pentru a ajunge pe fundul avenului.

Aici, zăpada se păstrează pe toată durata anului.

Peștera Scărișoara este amenajată pentru vizitare fiind structurată pe trei zone. Cea mai mare încăpere a peșterii este Sala Mare, având o lățime de 24 de metri și o înălțime de 17 m. Aceasta este iluminată și totodată amenajată cu balustrade metalice și gard de protecție.

Din Alba Iulia faci aproximativ 2 ore până la peșteră, pe drumul național DN75 până în comuna Garda, situată la 32 de kilometri de orașul Câmpeni.

Dacă dorești să faci întregul traseu turistic, va trebui să-ți lași mașina la Garda și să urmezi traseul marcat cu cruce roșie, care are o lungime de 10 km.

O altă variantă este să urmezi drumul asfaltat de 23 de kilometri până în cătunul Ghețar sau poți urma drumul forestier care pornește din apropierea Gurii Urdancusei.

Peștera Scărișoara poate vizitată zilnic între orele 10:00 și 18:00. Prețul unui bilet este de 13 lei pentru adulți și 10 lei pentru elevi și studenți. Copiii sub 7 ani au gratuitate.

5. Râpa Roșie

Râpa Roșie este singura rezervație naturală de tip canion din România și unul dintre cele mai frumoase atracții turistice din județul Alba și se află la doar 3 km de Sebeș.

Râpa Roșie este o formațiune geologică de tip badlands și se întinde pe o suprafață de 10 ha.

Unic în România prin formă și culoare, cu milioane de riduri roșiatice, acest loc s-a format în urma proceselor de eroziune și de șiroire a solului argilos.

Astfel au rezultat conuri de dejecție, formându-se la baza versanților un microrelief specific format din mici torente și văi seci, nisipoase.

Asepctul este a unor turnuri, coloane și piramide de pământ, cu aspect roșiatic.

Datorită peisajului spectaculos, acesta este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba pentru iubitorii de parapantă.

Râpa Roșie poate fi vizitată la ieșirea din Sebeș, județul Alba, pe drumul județean DJ106 de unde va trebui să faci stânga pe lângă unitatea militară.

6. Satul Rimetea

Satul Rimetea este unul dintre cele mai frumoase sate românești dar și unul dintre cele mai pitorești locuri de vizitat din România.

Amplasat la poalele munților Trascău din județul Alba, la jumătatea distanței dintre Alba Iulia și Cluj, Rimetea combină istoria cu arhitectura rurală și peisajele spectaculoase.

Rimetea este și prima localitate rurală care a primit distincția Europa Nostra din partea Comunității Europene în 1999.

Pe scurt, este un sat transilvan de poveste, cu peisaje montane spectaculoase, abrupturi pitorești și masivi care înconjoară Depresiunea Trascăului.

Deși în anul 1870 localitatea a fost distrusă în urma unui incendiu, localnicii au reușit să o reconstruiască.

Este o locație atât de frumoasă încât un arhitect al UNESCO, care a ajuns aici în 1999, a propus intrarea localității în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Muzeul din localitate găzduiește obiecte specifice activității mineritului iar în centrul satului se află o biserică unitariană.

La marginea satului, există și o moară de apă care datează din anul 1752, cea mai veche din întreaga zonă.

Satul se află la doar 56 de kilometri de Alba Iulia.

7. Rezervația Vânătărele Ponorului

Rezervația Vânătărele Ponorului este unul dintre cele mai spectaculoase locuri naturale din județul Alba.

Rezervația este amplasată între satul Vale în Jos și Dumești (comuna Sălciua) din județul Alba, în sud-estul culmii Bedeleu din Munții Trascăului, unde se întâlnesc văile Ponorului, Poienii și Seaca, găzduind două atracții turistice: peștera Dâlbina și cascada Vânătărele Ponorului.

Peștera Dâlbina este cunoscută și ca Vânătărele Ponorului.

Peștera și cascada Vânătărele Ponoroului au creat o formă de relief unică în România. Aceasta poartă denumirea de poljie, fiind o formă de relief endocarstic, ilustrată sub forma unei largi depresiuni.

Cascada Vânătările Ponorului, formată pe pârâul Valea Poienii, are o lungime de 100 de metri și o cădere de 92 de metri înălțime.

Dacă tot ajungi aici, nu rata Dealul cu melci, care se află în imediata apropiere.

8. Dealul cu Melci

Dealul cu melci este o rezervație paleontologică spectaculoasă situată în satul Nemeși din comuna Vidra, județul Alba, la 97 de kilometri de Alba Iulia.

Interesant este că în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani în urmă, aceste meleaguri erau acoperite de apele calde ale Mării Tethys, iar aici exista și un recif plin de cochilii de melci de mare.

Astăzi, Dealul cu Melci este un unicat geologic pe a cărui suprafață de 0.6 hectare pot fi admirate depozite de gresii și marne unde sunt încrustate 35 de specii de moluște, cu o vechime de 65-70 de milioane de ani.

Așadar, poți admira cochilii pietrificate de melci care datează din timpurile în care întreaga Europă era acoperită de Marea Tethys.

Dealul cu Melci este situat chiar la intrarea în satul Nemeși din județul Alba, la 15 km de orașul Câmpeni, lângă DJ 762.

9. Castelul Betlen Haller – Cetatea de Baltă

Castelul Betlen Haller este singurul castel din România inspirat de cele din Valea Loarei.

Situat în satul Cetatea de Baltă, pe o zonă mlăștinoasă de pe lângă râul Târnava, castelul a suferit de-a lungul secolelor multiple transformări, ajungând unul dintre cele mai frumoase castele din România.

Cetatea a fost distrusă pe durata invaziei mongole, iar noul castel a fost atestat documentar în anul 1321.

Castelul a fost donat voievodului transilvănean Pongrácz János de către Regele Matia Corvin. În semn de feudă, după moartea voievodului transilvănean, castelul trece în proprietatea lui Ștefan cel Mare al Moldovei.

Ulterior, castelul ajunge în posesia lui Bogdan Vodă, iar Petru Rareș – următorul voievod, pierde castelul în 1538. Doi ani mai târziu, acesta avea să fie distrus.

Castelul Betlen Haller a fost construit în stil renascentist între 1615 și 1624 de Milos Bethlen, tatăl cancelarului Transilvaniei.

Cu patru turnuri situate pe cele patru colțuri, castelul urmează linia arhitecturală a celor întânlite în Franța, pe Valea Loarei.

Inițial a fost gândit drept un castel de vânătoare și agrement, însă acest edificiu a avut peste 45 de proprietari. În perioada 1770 – 1773, familia Haller a restaurat castelul prin modificări în stil baroc.

Castelul a fost locuit de familia Haller până la naționalizare.

Blazonul acestui edificiu prezintă câteva elemente precum un șarpe, o coroană, un cap de iobag și un măr, acestea reprezentând proprietatea, înțelepciunea și gradul de noblețe al familiei.

Un alt aspect important îl reprezintă accesul spre nivelele superioare, care se face pe o scară de lemn de stejar, construită în spirală. Este unic în Europa deoarece există doar câteva astfel de scări care să dateze din perioada respectivă pe întregul continent.

Un secret neconfirmat spuen că partea de jos a scării pătrunde într-un tunel care leagă castelul Bethlen-Haller de Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, situat la 15 km distanță.

În 1944, zidurile acestuia au fost deteriorate, iar ulterior a servit drept grânar, clădire de birouri, iar din anii 1970, deservește fabricii Jidvei prin crama uriași din cadrul castelului.

Vizita la Castelul Bethlen-Haller costă 40 de lei de persoană, iar copiii până în 12 ani nu plătesc bilet. Un prânz cu degustare costă 400 lei de persoană.

10. Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic este o cetate medievală situată în satul Câlnic din județul Alba și face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Construită în secolul al XIII-lea, cetatea Câlnic se deosebește de celelalte cetăți transilvănene prin faptul că aceasta nu a fost înălțată pe o colină.

Apariția cetății este strâns legată de construcția unui turn donjon de unul dintre membrii familiei Kelling, servind drept reședință pentru familia acestuia. Ulterior a fost ridicat un zid fortificat în jurul turnului.

Numele săsesc al satului este Kelling și provine de la numele familiei de nobili care a trăit în cetate.

După anul 1430, construcția este cumpărată de comunitate de la ultimul descendent al familiei Kelling, urmând a fi transformată în cetate. Așa a apărut noul zid și înălțarea celui vechi.

Ulterior au fost construite cămările, capela și fântâna.

Cetatea a fost ridicată din piatră de carieră și iatră de râu, iar gurile de deschidere prezintă utilizarea cărămizii.

Multe dintre cămările cetății se păstrează și astăzi.

Turnul donjon are o înălțime de 27 de metri, la parterul căruia se află o pivniță.

Astăzi, turnul donjon este amenajat ca muzeu, găzduind numeroase colecții de artă populară și medievală.

În ciuda faptului că Cetatea țărănească de la Câlnic n-a fost gândită drept cetate de apărare, aceasta ilustrează în mod fidel stilul de viață al comunității săsești de odinioară.

O vizită la Cetatea Câlnic costă 5 lei pentru adulți și 2.5 lei pentru elevi, studenți și pensionari.

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l prietenilor pentru a ne ajuta să facem atracțiile turistice din județul Alba cât mai populare.